TURIST ACASĂ. Toamna în Apuseni, între tradiție și frumusețea naturii
Toamna transformă un cătun izolat din Apuseni într-un loc de o frumusețe rară. Ospitalitatea oamenilor, priceperea lor în meșteșugul lemnului, dar și cascada aflată în apropiere îi atrag pe turiști și îi determină să se întoarcă ori de câte ori au ocazia. Chiar și drumul până în cătunul aflat la o altitudine de 1200 de metri are farmecul său.
Cinci kilometri pe munte, prin păduri și poienițe, trebuie să parcurgă călătorul ca să ajungă în Pătrăhăițești, una dintre cele mai izolate așezări din Munții Apuseni. 12 case alcătuiesc cătunul ascuns în munte, undeva lângă stațiunea Vârtop-Arieșeni. Una dintre ele găzduiește atelierul unui meșteșugar, bucuros că mai sunt curioși care îi trec pragul ca să afle cum este prelucrat lemnul.
"După ce l-am crăpat, îl cioplim cu securea pe patru părți. După ce e uscat, adunăm crenguțe de brad de prin pădure. Le punem pe tulnic, pe ciubele, pe astea punem alun."
Ioan Mocan a învățat meseria de la tatăl și bunicul său, iar lângă atelier a amenajat și un mic muzeu.
"În muzeu găsim opinci și port popular vechi de mai bine de 100 de ani. Spre exemplu, această fustă și această cămașă au fost țesute la război de către mama și bunica domnului Mocan", a relatat Bianca Firezar, jurnalist Digi24 Oradea.
"De la Revoluție încoace am făcut un șubăt, un tulnic, ce se vede în muzeu și din asta trăim. Mai vin turiștii, dacă nu ar veni turiștii nu am avea cu ce trăi", recunoaşte Ioan Mocan, meşteşugar.
Folosit de moții de odinioară, tulnicul din lemn își mai face simțită chemarea în Apuseni doar zilele speciale de sarbatoare.
"Era folosit înainte ca un anunț: se anunțau să meargă la munte cu vitele sau la sărbători cântau femeile, erau libere. Acum tot așa, păstrăm să nu se piardă tradiția, învățăm nepoatele să sufle. Și eu am învățat tot de la bunica", spune Domnica Gligor, localnică.
Din dragoste pentru tradiții, sătenii încearcă să le transmită tinerilor secretele tulnicului ori ale meșteșugului lemnului. Se tem însă că generația lor este ultima pe aceste locuri.
"Dacă veniți peste 10-20 de ani, nu va mai fi poate nimic în satul ăsta. Se duc, că nu au ce face, unde să lucreze", spune Ioan Mocan.
Din cătun pornește un traseu spre o cascadă cu o înălțime de 14 metri, care cade în două trepte. De-a lungul a doi kilometri, poteca trece prin pajiști cu miros de fân uscat și prin păduri cu aer curat.
"Unii localnici îi zic Cascada Pătrăhăițești, după cătunul care se află în zonă, alții îi spun Cascada Buciniș, deoarece valea pe care se află cascada este Valea Bucinișului", explică Mircea Petrescu, de la Salvamont Bihor.
Renumiți pentru ospitalitatea lor, localnicii îi primesc cu brațele deschise pe toți cei care le trec pragul. Pentru doar 60 de lei pe noapte găsiți cazare la pensiuni unde vă sunt oferite bunătăți preparate numai din ingrediente naturale.
"Unt și smântână și dimineața unt cu dulceață la micul dejun și ce avem noi în gospodărie. Mezeluri ce le facem noi aici, tăiem porci, avem găini. La noi vin mai mult și străini. Suntem trecuți într-un ghid în Franța și de acolo foarte mulți turiști vin", susţine Aurelia Mocan, proprietara unei pensiuni.
Traseul spre Pătrăhăițești pornește din drumul care leagă localitatea Lunca de orașul Turda, în dreptul comunei Arieșeni. Până în cătun se poate urca cu mașina, iar până la cascadă se ajunge pe jos în cel mult o jumătate de oră. În apropiere pot fi vizitate peșteri și alte cascade ori se poate urca pe Vârful Bihorul, cel mai înalt pisc din Apuseni.
(Reporter: Bianca Firezar; Operator: Florin Lucuța)
Urmăriți emisiunea „Turist Acasă” în fiecare duminică de la ora 15:20, pe Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
