Acasă la Crișan, în Țara Zarandului
A fost unul dintre cei trei capi ai r ăscoalei țărănești din 1784-1785. A rămas cunoscut în istorie drept Crișan, nume care i se trage din locurile natale, răspândite pe malurile Crișului Alb. A murit în închisoare. Documentele vremii spun că s-a spânzurat cu nojițele de la opinci, deși tot mai mulți istorici spun că a fost de fapt omorât. După zeci de ani în care casa natală a lui Crişan a fost lăsată să se dărâme, ea este acum refăcută și poate fi vizitată. EL Satul din Țara Zarandului oferă nu doar istorie, ci și alte atracții pentru turiștii care ajung în zonă.
Nimeni nu știe cine a fost Marcu Giurgiu. Toți știu însă cine a fost Crișan, una dintre cele trei căpetenii ale răscoalei țărănești din a doua jumătate a secolului al 18-lea. Alături de Horea și Cloșca, Crișan a luptat pentru drepturile iobagilor. Prea puțin se vorbește acum despre faptul că, în realitate, scânteia revoltei a pornit chiar de la el.
"Fost militar în armata imperiului, era o fire aprigă și hotărâtă, un om impunător, mândru și aspru. În locurile unde acționa, confruntările dintre țărani și oamenii înarmați ai nobililor erau de o mare severitate", spune Dorina Rus, ghid turistic.
Marcu Giurgiu a primit porecla de Crișan de la locurile natale. S-a născut pe malul Crișului Alb, în anul 1773, în satul numit pe acea vreme Vaca. A crescut fără tată, iar casa copilăriei, după moartea sa, a fost lăsată de izbeliște. După o fotografie extrem de veche, gospodăria lui Crișan a fost refăcută în anul 1979.
"Din fosta locuință a lui Crișan mai rămăsese doar fundația din piatră. Gospodăria a fost apoi refăcută după modelul caselor tradiționale țărănești din secolul al 18-lea, cu bârne din lemn și acoperiș de paie", Andrada Velciov, jurnalist Digi24 Timișoara.
"Este compusă din două camere, cu târnaț și o anexă, acolo unde, pe vremea aceea, țăranii își țineau mâncarea, era folosită pe post de cămară, și unele unelte pentru ce era atunci, lână, cânepă din care își făceau hainele", continuă Dorina Rus.
Pereții uneia dintre cele două camere au fost acoperiți cu documente, fotografii și hărți din perioada răscoalei țărănești, dar și din anii de după ce revolta iobagilor a fost înfrântă. Cea de-a doua încăpere a casei memoriale redă fidel modul în care era organizată casa în anii copilăriei lui Crișan, de la mobilier până la straiele de cânepă cusute în casă.
"Această încăpere era folosită și ca dormitor, și ca bucătărie, pentru că are șpor, sobă cum spunem acum, atașat de cuptor, pentru că trebuiau să își facă pâinea, avem aici un pat din lemn, prevăzut cu strujac, paturile erau mai înalte, pentru că, fiind vatră de pământ, ele trebuiau să fie mai înalte, ca să fie mai cald, era acoperit cu cergă, libideu și bineînțeles perini", povestește ghidul turistic.
Anul trecut, casa memorială a fost vizitată de 1.600 de turiști. Satul în care Crișan s-a născut este situat la 15 km distanță de municipiul Brad, în comuna Ribița. De aici, turiștii pot face drumeții prin Cheile Ribicioarei sau prin pădurile Zarandului. Pot vizita de asemenea și mânăstirea Crișan, singura din țară cu un altar amenajat în aer liber.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
