Bananieri din Banatul de Munte. Mai multe familii au ajuns să cultive plante exotice
”A crescut așa vreo 15-20 de centimetri tulpina...sub paie. Am dat jos, și din aprilie uitați cât a crescut, frunzele de doi metri” - În urmă cu 15 ani, Ionică Gherga a primit un bananier de la un prieten. L-a plantat în propria curte şi a învăţat să aibă grijă de el, astfel că, în acest an, planta, care a ajuns la înălțimea casei, are primele fructe. Bananele au acum 2 centimetri.
”Îi tăiam numai tulpina, săpam pe lângă el și, cu tot cu pământ, scoteam rădăcina cu tot cu pământ și-l iernam în pivniță.În pivniță stătea și primăvara îl puneam din nou în pământ, începea să crească frunzele și mergea câțiva ani”, spune Ionică Gherga.
Acum, bărbatul taie frunzele, iar tulpina rămasă este bine protejată de ger cu ajutorul unei plase de plastic. Din aprilie planta începe să înfrunzească. Clima submediteraneană din zonă favorizează dezvoltarea plantelor, dar biologii spun că temperaturile din țara noastră nu permit însă maturizarea fructelor.
”Influențe punctuale sunt, este evident, dar încă nu putem vorbi de un fenomen de masă sau de un proces care să influențeze în mod hotărâtor aclimatizarea altor plante exotice. Cele care se pot cultiva, se pot cultiva, vorbind de plante exotice, în incinte specializate, cum ar fi serele și astfel ele pot fi aclimatizate în acele spații”, precizează Adrian Sinitean, biolog în cadrul Departamentului de Biologie și Chimie al Universității de Vest Timişoara.
Iar această plantă neobișnuită prin aceste locuri nu este singura din grădină. Familia mai are o agavă, câțiva lămâi și alți copaci exotici.
”Mai am agavă americană, care e mare deja. Ar mai crește, dar nu am ghiveci mai mare și înăuntru aproape că nu mai există pământ, e numai rădăcină. Ar trebui un ghiveci mai mare și atunci ar crește și mai mare. Rozmarin, lămâi...”, spune Ionică Gherga.
Oamenii au ales aceste plante, căci s-au săturat de pomii fructiferi care, spun ei, parcă nu mai sunt cum erau demult. În plus, copacii exotici îi uimesc pe oaspeți, deși gazdele nu pot să le ofere încă banane din producția proprie.
”Cine vine și îl vede îl place de nu mai poate după el. Numai nu ne face (nr. - banane), face una, dar nu poate, că nu-i timpul la noi să se coacă”, spune Lucreția Gherga.
Văzând frumusețea sălbatică a plantelor, și alți localnici au cerut puieți de bananier. Într-un an, copacul exotic a crescut cât alți pomi fructiferi în zece: ”Am cerut și noi pentru că e ceva mai deosebit, nu toată lumea are. Așteptăm și recoltă, dacă se poate, dar până atunci privim la vecinul și ne bucurăm de satisfacția vecinului”.
Vestea despre copacii tropicali s-a dus în întregul sat. Nu toţi localnicii s-ar încumeta însă să cultive astfel de plante:
”Poate îi convenabil, îi place...mă gândesc că nu e o afacere”,
”E frumos așa ca ornament, dar nu ca să producă”,
”Ce să fac cu ei? Că nu se face nimic. Și-n grădină s-a uscat piparca, s-a uscat tot, și-i ud”.
Cei care au ajuns să cultive bananieri au învățat de-a lungul anilor care sunt cerințele unor astfel de plante. Au nevoie de apă multă, căldură și îngrășământ natural. Iarna însă i-ar putea distruge dacă nu sunt protejate corespunzător.
Reporter: Maria Rohnean
Operator: Mihai Pop
Editor web: Călin Țenche
