Câinele maidanez, poveste cu final tragic la Timișoara

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Sașa a fost găsită la marginea orașului când avea numai două luni. De atunci, drumul ei de-a găsi o familie a fost o adevărată dezamăgire. Primul stăpân a fost alergic, al doilea a înapoiat-o la adăpost pentru că nu lătra, al treilea, pentru că lătra prea mult. În cele din urmă, cățelușa a sărit gardul celui de-al patrulea stăpân și s-a întors la adăpost. Acolo, spun cei care o îngrijesc, se simte ca acasă.

 

”Este un câine supersociabil, care a avut doar neșanse, atâta tot. Nu este un câine cu probleme de comportament. Este un câine care, într-un apartament cu grijă sau într-o curte foarte bine închisă, poate să ofere dragoste tuturor”, susține Adriana Tudor, președintele Asociației EcoVet Timișoara.

 

Sașa este unul dintre cățeii care sunt în prima linie la capitolul vechime. Conducerea adăpostului spune că încearcă să amâne eutanasierea câinilor sănătoși. În mod normal, prioritățile sunt stabilite de medicul veterinar care a fost împuternicit de către primar. ”Mai sunt posibilități de adopție, adopție la distanță. Poate lumea se atașează de un câine mai vechi, care este la noi”, anunță Ionel Pușcaș, directorul adăpostului Danyflor Timișoara.

 

Pentru Sașa, dar şi pentru restul patrupedelor de la adăpost, adopţia reprezintă ultimul colac de salvare. Unul pe care timişorenii ezită să îl arunce: ”Adopțiile sunt foarte bine venite, sunt foarte bune, numai că, după câte am înțeles la televizor, se fac foarte rar sau deloc”, ”Adevărul e că sunt mulți, știți? O soluție trebuie găsită”, - Ați lua un câine maidanez acasă? ”Da, dar deocamdată nu am posibilitatea să iau un câine”, ”Cine vrea să ia, să-l ia, dar nu să-i aducă la bloc”, - Varianta adopției nu v-ar surâde mai bine decât să-i omoare? ”Cine să-i ia, doamnă?”.



Reprezentanţii ONG-ul timișorean Pet Hope nu văd cu ochi buni faptul că eutanasierile pot începe, atâta timp cât nu se știe de câți bani este nevoie pentru a ține un câine la adăpost. ”Atâta timp cât nu s-a adoptat o taxă de adopție, care să aibă un cuantum cert și toată lumea să-l cunoască, nu vedem cum ar putea începe eutanasierile”, susține Ruxandra Bizera, reprezentant legal al Asociației PetHope Timișoara.

Deocamdată, conducerea adăpostului nu a anunțat oficial că va eutanasia câinii, începând de miercuri. Ca soluție de compromis, până va fi stabilită taxa oficială de adopție, patrupedul preferat poate fi "rezervat", pentru a nu fi eutanasiat.

Reporter: Ioana Sapianu
Operator: George Ștefăniță
Editor web: Călin Țenche