Olimpici fără șanse pe piața muncii. Două eleve cu deficiențe de auz, premiante la Matematică și Informatică

Data publicării:
olimpici prima

Prin semne și cu multă ambiție, Alexandra și Denisa au învățat tainele Matematicii și elemente de lucru pe calculator. În lumea lipsită de cuvinte, elevele din Timișoara au realizat că învățătura le poate aduce o bucurie în plus. Așa au obținut locuri pe podium, la un concurs național pentru elevi cu deficiențe de auz.

- Îți place informatica? ”Da”, răspunde Alexandra Vitez , elevă. - De ce? Ce îți place? ”Să învăț să fac, să scriu la calculator”, - Cam cât stai la calculator într-o zi? ”Cam două ore”.

- Ce îți place la matematică? ”Îi place totul la matematică”, ni se răspunde în locul Denisei Șandor. - Te bucuri că ai luat premiul I? ”Da”.

La concurs au participat elevi hipoacuzici de la toate centrele de specialitate din țară. Fetele de clasa a VII-a din Timișoara au obținut locul I la secțiunea dedicată Matematicii și locul II la Tehnologia Informației Computerizate.

”Marele ei merit zic să este și faptul că a reușit să câștige un concurs național, în condițiile în care printre competitorii ei erau și copii cu resturi bune de auz. Ori Denisa nu are resturi de auz deloc”, precizează Sorin Luntraru, profesor educator la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „C-tin Pufan" Timișoara.

”A învăța cuvinte pe care le auzim noi, pentru ei este limbă străină. La calculatoare de exemplu învață denumirea în română, învață semnul întâi și denumirea în engleză. Este un efort triplu”, afirmă Adriana Suciu, profesor educator.

Însă, odată ce părăsesc băncile școlii, pe copiii cu probleme de auz îi așteaptă o altă lume. O lume mai puțin primitoare și mai greu de înțeles.

”În sistemul universitar, întâmpină dificultăți deoarece limbajul pe care ei îl folosesc, limbajul mimico-gestual nu este întotdeauna cunoscut de cadrele universitare. Și atunci copiii noștri răzbat mai greu”, ne informează Laura Bălăngean, directorul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „C-tin Pufan".

Un exemplu este Ermin Dumitrache. Tânărul hipoacuzic de 37 de ani a obținut o diplomă de informatician. Însă hârtia nu îl ajută prea mult în fața angajatorilor. După multe încercări eșuate în domeniul în care s-a pregătit, a ajuns să lucreze ca instructor în educație, unde face activități cu copii. Iar salariul este unul de bugetar, mult sub cel al unui IT-ist.

”În timpul facultății, practic nu înțelegeam nimic din ce spuneau profesorii. Am avut colegi buni, care m-au ajutau cu cursurile, cu proiectele. Am încercat ceva mai ușor, cum ar fi operator calculator, să tehnoredactez ceva. Dar peste tot mi s-a pus aceeași întrebare: dacă pot să vorbesc la telefon. Ceea ce e imposibil”, spune Ermin Dumitrache.

Potrivit Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, rata integrării pe piața muncii a celor cu dizabilități este semnificativ mai scăzută comparativ cu populaţia generală. O statistică din 2009 arătă că doar 12,7% din persoanele cu handicap, cu vârsta între 18-55 ani, au un loc de muncă, față de aproximativ 70% în cazul populaţiei generale. Asta deși 21% dintre cei cu deficiențe de diferite feluri aveau studii superioare.

Reporter: Raluca Popa
Operator: Viorel Jiva
Editor web: Călin Țenche

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri