Reşiţa, reşedinţa cenuşie
Reşiţa a fost, înainte de 1990, un oraş industrial vibrant. Fabricile care se întind pe zeci de hectare funcţionau la capacitate maximă. Oamenii nu se plângeau de lipsa locurilor de muncă şi duceau un trai decent. Odată ce uzinele au ajuns pe butuci şi fără investiţii, dezvoltarea a stagnat. În ultimii 10 ani şi populaţia oraşului a scăzut cu 30%. Motivul...
„Locuri de muncă la Reşiţa nu sunt, care sunt sunt salariile mici, program cât cuprinde, nivel de trai scăzut.”
„Salarii nu sunt, locuri de muncă deloc. De aia aţi plecat în străinătate? Da, să muncesc.”
„Bune nu sunt, unde sunt salarii bune. Lucrăm la patroni, nu ne dă cât trebe, dar ne limităm.”
„Salariile sunt mai mici decât media naţională şi preţurile locuinţelor sunt cele mai mici la ora actuală. Eu nu văd neaparat un dezavantaj ci un avantaj pentru investitori. Salarile nu vor putea creşte decât într-un mediu competitiv puternic”, susține Ioan Popa, primarul Reşiţei.
Situaţia este aceeaşi în întreg judeţul Caraş-Severin. Costul vieţii este mult prea mare raportat la câştigurile pe care le înregistrează oamenii.
„Angajaţii din Caraş-Severin au cele mai mici venituri din ţară. Aici, salariul mediu net lunar este de doar 1.256 de lei. specialiştii spun însă că multe persoane se mulţumesc să muncească chiar şi pentru 1.000 de lei lunar” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.
„Noi am avut în evidenţă un număr de 2413 şomeri, din aceştia doar 1062 au fost şomeri indemnizaţi, ceilalţi fiind neîndemnizaţi. Rata şomajului raportat la ac est numpr de şomaj a fost de 2,06% la finele lunii ianuarie”, explică Carla Goagă, purtătorul de cuvânt al AJOFM Caraş-Severin.
La polul opus, judeţul vecin, Timişul, este printre primele din ţară dacă vorbim despre dezvoltare economică, nivel de trai şi salariile angajaţilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
