Sari la conținut

Tradiţie de Crăciun în jurul badnjakului

Aprinderea badnjakului este momentul cel mai așteptat în Ajunul Crăciunului pe rit vechi, alături de sosirea Moşului, bineînţeles. Sârbii din vestul României au marcat și ei momentul: comunitățile de etnici din Arad și Timișoara au participat la slujbă, după care au așteptat aprinderea stejarului. Unii s-au bucurat să vadă focul, în timp ce altora le-a dat bătăi de cap vântul...

Zeci de etnici sârbi din Arad au participat la slujba din Ajunul Crăciunului. Cei care sărbătoresc pe rit vechi s-au adunat la biserica sârbească din centrul Aradului.

„Noi sărbătorim acum nașterea lui Isus Hristos pentru a doua oară, să spunem așa. Cum e să sărbătoriți Crăciunul de două ori? Este frumos dar fiecare cu specificul lui. Acum este cu această ardere de stejar, adică a badnjakului, cu tradiționala plăcintă ceșnița.”

„Acestea sunt obiceiurile la sârbi, arderea badnjakului, badnjak se numește această procesiune de ardere a lemnului de stejar.”

Din cauza frigului, numărul celor care au așteptat arderea badnjakului nu a fost la fel de mare ca în alți ani. Prevăzător, parohul bisericii din centrul Aradului a chemat și o mașină de pompieri să participe la tradiția sârbească.

„Arderea stejarului este un obicei vechi în poporul sârbesc și simbolizează tăria credinței creștin-ortodoxe a poporului nostru. Stejarul este un lemn tare, puternic. Noi îl ardem în fiecare an în Ajunul Crăciunului iar focul acesta care merge spre cer este de fapt credința noastră”, explică Plavsici Ogrean, preotul bisericii sârbești din centrul Aradului.

La Timișoara, la biserica sârbească din cartierul Mehala, membrii comunităţii nu au reușit să aprindă badnjakul din cauza vântului foarte puternic.

„Nu s-a putut din cauză că bate vântul prea tare.”

„Dezamăgitor că nu s-a putut? Din păcate anul acesta nu s-a putut și sperăm la anul să fie ce trebuia să fie și acum.”

„Nu am vrut să riscăm, știm foarte bine normele PSI și o să îl aprindem zilele viitoare, nu o să-l lăsăm așa, neaprins”, a spus Stoian Petrovici, preotul bisericii sârbești din Mehala.

Comunitatea sârbească din România numără aproape 20 de mii de membri.