RMN-ul nu arăta leziuni, dar instabilitatea genunchiului îi afecta mersul. O sportivă a fost tratată de o afecțiune rară la 25 de ani

Data actualizării: Data publicării:
Fotografie principala Articol susținut de Regina Maria

La 25 de ani, Adriana se pregătea pentru un concurs de bodybuilding, când o accidentare suferită în timpul unui antrenament la sală i-a schimbat complet planurile. Genunchiul a devenit atât de instabil încât până și mersul obișnuit ajunsese o provocare, iar pentru a se deplasa avea nevoie de o orteză specială. Deși investigația RMN nu evidenția leziuni ligamentare, simptomele persistau, fără o explicație clară.

În căutarea unui răspuns, Adriana a ajuns la dr. Teodor Negru, medic specialist ortopedie-traumatologie la Spitalul Euroclinic, parte din Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA, care a observat o diferență importantă între ceea ce arătau investigațiile imagistice și manifestările pacientei. Pentru a înțelege cauza instabilității, medicul a continuat evaluarea prin teste clinice și investigații suplimentare.

O accidentare la sală care a readus în prim-plan o problemă mai veche

Totul a început în luna iulie, când, în timpul unui antrenament, Adriana a simțit că genunchiul îi cedează. Se pregătea intens pentru un concurs de bodybuilding și, deși era obișnuită cu efortul fizic, o simplă fandare a fost suficientă pentru a-i întrerupe antrenamentele.

„La o fandare, pur și simplu mi-a fugit genunchiul și nu am mai putut să merg.”, povestește Adriana.

Problemele genunchiului nu au început însă odată cu accidentarea de la sală. În perioada în care practica baletul, piciorul îi fusese forțat în hiperextensie în timpul șpagatului, iar de atunci genunchiul se ducea mai mult în spate decât celălalt. După accidentarea recentă, instabilitatea a apărut și în lateral.

Ani la rând, această particularitate nu o împiedicase să facă sport. După incidentul din iulie, însă, instabilitatea s-a accentuat, iar Adriana a început să simtă că nu mai are control asupra articulației.

„Era o senzație de jeleu, de genunchi moale, care tremură în toate părțile. Puteam să merg, dar îmi era foarte greu”, își amintește ea.

Potrivit dr. Teodor Negru, traumatismele mai vechi pot avea un rol important în apariția unor astfel de probleme, chiar dacă pacientul nu mai resimte durere și își poate continua activitățile obișnuite.

„Un traumatism prin hiperextensie, adică genunchiul împins înapoi, dincolo de extensia normală, solicită exact structurile din partea din spate și din exterior a genunchiului. De multe ori, durerea trece în câteva săptămâni, pacientul se întoarce la viața lui și consideră episodul închis. Dar ligamentul se poate vindeca alungit, iar mușchii compensează o vreme. Problema reapare când nivelul de activitate crește: un antrenament mai intens, o schimbare bruscă de direcție sau o aterizare. Atunci, noul episod de instabilitate nu este neapărat o leziune nouă, ci momentul în care o leziune veche nu mai poate fi compensată”, explică medicul.

Dr Negru
dr. Teodor Negru, medic specialist ortopedie-traumatologie la Spitalul Euroclinic

RMN-ul arăta că ligamentele sunt intacte. Ce a descoperit medicul la examinarea clinică

Adriana a ajuns la dr. Teodor Negru la recomandarea celei mai bune prietene, care fusese tratată de același medic pentru o problemă ortopedică. Deși simptomele erau evidente, tânăra recunoaște că i-a fost greu să accepte posibilitatea unei afecțiuni serioase.

„Nici măcar nu am sunat eu să îmi fac programarea, ci prietena mea, pentru că refuzam să cred că am ceva grav”, povestește Adriana.

La examinarea clinică, dr. Negru a observat că genunchiul afectat se deschidea mai mult în lateral decât cel sănătos, se rotea excesiv spre exterior și intra în hiperextensie. Erau semne clare de instabilitate ligamentară, chiar dacă RMN-ul nu evidenția leziuni.

„Mi-a descris-o foarte simplu și foarte precis: genunchiul «fuge» în lateral și nu o mai ține. Mi-a atras atenția nepotrivirea dintre ce spunea ea și ce scria pe hârtie. Un pacient tânăr nu inventează o senzație atât de clară. Când examenul clinic și investigațiile imagistice nu se potrivesc, pentru mine este un semn că trebuie să caut mai departe”, explică dr. Teodor Negru.

Medicul subliniază că RMN-ul este o investigație esențială în diagnosticul afecțiunilor genunchiului, dar nu poate evalua întotdeauna modul în care funcționează un ligament, în special în cazul leziunilor mai vechi.

„RMN-ul face o fotografie a genunchiului în repaus, la un moment dat. Arată dacă un ligament este rupt, întrerupt sau dacă există edem, însă nu arată dacă acel ligament este funcțional atunci când este alungit. Nu este vorba că RMN-ul a greșit. El a răspuns corect la o întrebare, doar că nu era întrebarea potrivită pentru acest caz”, precizează medicul.

Pentru a stabili cauza exactă a simptomelor, medicul a recomandat radiografii de stres, investigații care permit evaluarea stabilității articulației în condiții de solicitare controlată.

Cu genunchiul îndoit la 30 de grade, radiografiile au arătat că acesta se deschidea lateral cu 5 milimetri mai mult decât genunchiul sănătos. Rezultatul a confirmat o leziune completă a structurilor care stabilizează partea din spate și laterală a genunchiului.

Diagnosticul final a fost leziune cronică izolată a complexului posterolateral al genunchiului, o afecțiune mai rar întâlnită și dificil de identificat în formele cronice.

„Complexul posterolateral nu este un singur ligament, ci un ansamblu de structuri care împiedică genunchiul să se deschidă spre exterior, să se rotească excesiv și să intre în hiperextensie. Leziunile acestei regiuni sunt mult mai rare decât cele ale ligamentului încrucișat anterior și sunt adesea trecute cu vederea, mai ales când apar izolat. Dacă nu sunt diagnosticate, instabilitatea persistă, iar în timp cartilajul și meniscurile pot fi suprasolicitate”, explică dr. Teodor Negru.

O intervenție complexă pentru refacerea stabilității genunchiului

Intervenția a urmărit să redea genunchiului stabilitatea și să corecteze mișcările anormale.

„Reconstrucția anatomică înseamnă că nu încercăm doar să «strângem» genunchiul, ci refacem structurile exact pe traseul lor original. Folosim grefe din tendoanele proprii ale pacientei, fixate în punctele anatomice de inserție de pe femur, tibie și peroneu, astfel încât să reconstruim cele trei structuri principale: ligamentul colateral lateral, tendonul popliteu și ligamentul popliteo-fibular. Avantajul este că refacem nu doar stabilitatea laterală, ci și controlul rotației și al hiperextensiei. Exact cele trei probleme pe care le avea pacienta”, explică medicul.

Pentru Adriana, un aspect important a fost faptul că medicul a ținut cont atât de accidentarea recentă, cât și de instabilitatea mai veche, astfel încât intervenția să abordeze toate problemele identificate.

„Mi-a plăcut foarte mult că domnul doctor mi-a spus de la început că, dacă trebuie să mă operez, va încerca să corecteze tot ce poate fi corectat la genunchiul meu. La ultimul consult m-am dus cu o imagine în care erau desenate toate ligamentele, pentru că voiam să înțeleg ce înseamnă acest complex posterolateral. Mi-a arătat pe piciorul meu fiecare structură și cum ar trebui să se miște genunchiul. Cred că acela a fost momentul în care m-am liniștit”, povestește tânăra.

Poza pacienta
Adriana a suferit o accidentare în timpul unui antrenamernt la sală

La finalul intervenției, genunchiul își recăpătase stabilitatea, iar mișcările anormale în lateral, rotația excesivă și hiperextensia fuseseră corectate. Evoluția imediată a fost favorabilă, pacienta fiind mobilizată din prima zi și externată a doua zi după operație.

Dincolo de rezultatul medical, Adriana își amintește că sprijinul echipei a fost esențial pentru a trece peste teama de intervenție.

„După ce mi-a spus că trebuie să mă operez, am plâns vreo două zile acasă. În ziua operației tremuram foarte tare, dar domnul doctor a încercat să facă glume ca să mă relaxeze. Și doamna anestezistă a fost foarte atentă cu mine. Faptul că au comunicat atât de mult și că mi-au explicat ce se întâmplă m-a ajutat să nu trăiesc experiența aceasta doar cu frică”, mărturisește ea.

Recuperarea după operație: între primele progrese și provocările emoționale

Pentru Adriana, externarea a doua zi după intervenție a însemnat începutul unei noi etape. Deși durerile postoperatorii au fost mai ușor de gestionat decât se aștepta, recuperarea s-a dovedit solicitantă atât fizic, cât și emoțional.

„În prima săptămână cred că i-am scris domnului doctor în fiecare zi. Îi trimiteam fotografii când îmi schimbam pansamentul și îmi răspundea de fiecare dată”, explică pacienta.

Treptat, au apărut însă și progresele. A început kinetoterapia la aproximativ două săptămâni de la operație și a trecut de la deplasarea cu două cârje la folosirea uneia singure. La aproximativ șase săptămâni de la intervenție, putea să facă deja câțiva pași fără cârje prin casă.

„Când am reușit să merg cu o singură cârjă, am ieșit să îmi iau o cafea și i-am trimis imediat domnului doctor un videoclip. La început, fiecare progres este foarte satisfăcător, pentru că vezi cum evoluează genunchiul. Dar am înțeles că partea cea mai grea vine după aceea, când începi să te simți bine și ai impresia că poți să faci din nou orice”, povestește tânăra.

Potrivit dr. Teodor Negru, recuperarea este o etapă decisivă pentru succesul pe termen lung al reconstrucției ligamentare. „Recuperarea rapidă de la început este un lucru bun, dar poate fi și o capcană. Pacientul se simte bine înainte ca grefa să se integreze. În primele șase săptămâni, pacienta poartă orteză, calcă parțial, cu cârje, și trebuie să evite mișcările care ar putea solicita reconstrucția. Sportul se poate relua, în general, după 6–9 luni, și numai după teste funcționale, nu doar în funcție de timpul trecut de la intervenție. Operația face jumătate din treabă. Cealaltă jumătate o face pacientul, împreună cu echipa de recuperare.”

„Eu n-am știut să pun pauză, așa că a pus genunchiul pauză pentru mine”

Experiența a făcut-o pe Adriana să privească diferit relația cu propriul corp și limitele pe care ar trebui să le respecte în timpul antrenamentelor.

„Am lucrat cu o antrenoare și am ascultat aproape în totalitate ce mi-a spus. Acum cred că poate ar fi trebuit să îmi ascult mai mult corpul. Dacă nu aș fi tras atât de tare și cu atât de multe greutăți, poate aș fi putut preveni o parte din probleme. Poate mușchii mei puteau să ducă acel efort, dar ligamentele nu”, spune Adriana.

La rândul său, dr. Teodor Negru recomandă evaluarea de specialitate atunci când, după un traumatism, genunchiul continuă să cedeze, se umflă după efort sau prezintă mișcări neobișnuite. Dacă aceste simptome persistă timp de 4–6 săptămâni, este important ca pacientul să fie consultat de un specialist în patologia genunchiului, chiar dacă investigațiile inițiale nu evidențiază modificări.

Pentru Adriana, drumul către revenirea la sport continuă, însă lecția pe care a învățat-o depășește experiența intervenției chirurgicale. Își dorește ca povestea sa să îi ajute pe alți pacienți să ceară ajutor la timp și să înțeleagă că recuperarea necesită nu doar tratament, ci și răbdare.

„Le-aș spune oamenilor să facă o pauză atunci când simt că au nevoie, să meargă la medic și să își asculte corpul. Pentru că, dacă nu îl asculți tu, la un moment dat o să pună el pauză pentru tine. Eu n-am știut să pun pauză, așa că a pus genunchiul pauză pentru mine.”

Editor : A.D.V.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Digieconomic
Ce se întâmplă cu bunurile cumpărate în timpul căsătoriei dacă soții divorțează. Cum se împart casa, mașina...
Digi FM
Oana Pellea, critici la adresa lui Nicușor Dan, după controversele din ultimele zile: "Nu v-am votat ca să ne...
Descarcă aplicația Digi FM
Pro FM
Magnetism și eleganță. Rosalia, într-o rochie albă cu decolteu amplu, dantelă și transparențe, la o gală în...
Descarcă aplicația Pro FM
Film Now
Prietenele Courteney Cox și Lisa Kudrow, apariție rară împreună în public. Actrițele din „Friends”, la cină...
Adevarul
Meseria din spatele conturilor OnlyFans, plătită cu 2.500 de euro lunar
Newsweek
Un pensionar a câștigat procesul cu Casa de Pensii. 15 ani lucrați în condiții speciale vor fi recunoscuți
Digi FM
La 42 de ani, Avril Lavigne a devenit pentru prima dată mamă. Imaginile postate de artistă au strâns peste...
Descarcă aplicația Digi FM
Digi World
Un singur antrenament pe săptămână poate fi aproape la fel de eficient ca trei. Metoda care ajută la...
Digi Animal World
Momentul când un șarpe își devorează partenerul, sub privirile îngrozite ale turiștilor. Imaginile sunt virale
Film Now
Soția lui Tommy Lee Jones, adevărul despre viața retrasă pe care o duce starul: "Se simte privit la microscop"
UTV
Ilinca Vandici și-a fotografiat burtica de gravidă într-o ținută elegantă. Prezentatoarea va deveni mamă...