Sari la conținut

Apusul milionarilor în lei

Îngenuncheaţi de crizele economice prin care au trecut în cei 134 de ani de viaţă, banii româneşti din hârtie deveniseră la începutul anilor 2000 bani murdari. La propriu, spun bancherii! Era nevoie de o revoluţie monetară!

Claudiu Cercel: Nici nu mai spun de spaţiul pe care îl ocupă bancnotele în lei vechi... sunt şi mai murdare!

Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate: Sunt un mare fan al banilor de plastic. E bine că n-au miros.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Asta a fost urarea: viaţă scurtă şi sănătoasă pentru că după șapte ani urma să intre euro!

Cel mai greu miros al banilor româneşti a fost cel al devalorizării. Inflaţia de la sfârşitul anilor 90 i-a îngrijorat deopotrivă pe bancheri, economişti şi consumatori. Era comparabilă cu cea de după cel de-al doilea război mondial, atunci când s-a emis bancnota de 5.000.000 de lei.

Din octombrie 1990, momentul primei liberalizări a preţurilor şi până în prezent, inflaţia a fost de 413.000%, ceea ce înseamnă că preţurile au crescut de peste 4.000 de ori. Între 1990 şi iunie 2005, adică vremurile leului uşor, inflaţia a fost de 261.000%. Vârful a fost atins în 1993, atunci când inflaţia era de 256%. În ultimii 10 ani, adică în epoca leului greu - din iulie 2005 pînă în prezent, preţurile au mai crescut cu 56%. După scăderea TVA-ului am putea vedea anul acesta în premieră deflaţie, adică inflaţie cu minus în faţă, ceea ce ar însemna o scădere a indicelui general al preţurilor.

Ca să înţelegem mai uşor care a fost valoarea monedei naţionale în ultimii 25 de ani, putem lua ca referinţă o pungă de 1 leu. În 1990, valoarea pungii era de 1 leu şi 50 de bani, în 1994 valora 74 de lei. În 2005 era 2.560 de lei, iar imediat după denominare valoarea pungii era de 25 de bani. Astăzi valorează 40 de bani”, transmite corespondentul Digi24 Cătălin Bălan.

Leul a avut şi momente de glorie. Prima hârtie imprimată cu cerneală specială a intrat în circulaţie în ianuarie 1891, după 14 ani de la apariţia leului ca monedă. Banul românesc avea atunci aceeaşi valoare cu francul francez, iar cu un leu puteau fi cumpărate zece pâini.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: A fost o adevărată revoluție care nu s-a asemănat cu revoluția pe care a adus-o în anii 90 folosirea cardului. Mulțimea se uita ca la circ să vadă cum o bucată de hârtie poate să cumpere absolut orice.

La acea vreme, eram între primele 20 de ţări din lume care aveau Bancă Centrală şi bancnote de hârtie. A urmat lunga istorie a bancnotelor deteriorate din perioada comunistă. În Banca Centrală circulă şi acum legenda urbană conform căreia Elena Ceauşescu se temea că schimbarea banilor uzaţi va produce inflaţie.

Acum doar şase state din lume folosesc numai bani din plastic. România este singura ţară din Europa în care oamenii au în portofel bancnote din polimer. Tipărirea primei tranşe de lei noi, în 2005, a costat aproape 90 de milioane de lei.

Claudiu Cercel s-a ocupat de lansarea pe piaţă a leului greu, în urmă cu zece ani. Peste 1.000 de euro a costat modificarea fiecărui bancomat pentru ca băncile din România să poată emite banii cu mai puţine zerouri.

Claudiu Cercel, bancher: Au fost circa 100 de oameni implicaţi în toată banca, pentru că nu vorbeam doar de bancomate sau de plăţi, vorbeam de conversia creditelor, de depozite, de convenţiile de salarii.

Alegerea BRD în urmă cu zece ani pentru evenimentul de lansare a leului greu a depins de rapiditatea cu care banca a putut să implementeze noul sistem financiar în doar câteva zile.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Dacă tu faci un asemenea eveniment cu noi, îţi garantăm că la miezul nopţii un bancomat al BRD-ului va elibera noile bancnote chit că va fi nevoie să punem un om înăuntrul bancomatului ca să dea el bancnotele dacă sistemul informatic nu funcţionează.

Cristian Hostiuc i-a convins pe cei mai importanţi oameni din stat să participe la evenimentul istoric pentru economia autohtonă.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Preşedintele Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul Mugur Isărescu... fiecare cu orgoliile lui. Ca să spunem cinstit! Fiecare a vrut ca el să fie în prim plan.

165 de lei au fost primii bani noi scoşi atunci din bancomat.

Milionul a pierdut patru zerouri şi, astfel, a devenit leul greu. Din păcate, nivelul de trai al românilor nu a căpătat aceeaşi greutate, iar consumatorii nu s-au învăţat încă cu denominarea”, transmite corespondentul Digi24 Cătălin Bălan.

Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate: Am avut hiperinflație care a șters cu buretele economiile în lei ale populaţiei. Oamenii au tezaurizat în dolari la început, în mărci, apoi în euro.

În ultimii 10 ani, leul s-a depreciat faţă de euro cu 25%, iar momentul adoptării monedei unice a fost amânat până în 2019, deşi primul termen a fost 2012. Criza economică ne-a făcut, vrând-nevrând să avem tot lei în buzunar, şi nu euro. Paradoxal, valoarea banilor noștri depinde tot de zerouri.

Etichete: economie , euro , leu , moneda , ron , digi24 , moneda nationala , campanie digi24 , bancnote , denominare , economie romania , leu greu , lansare leu

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale