25 de ani de la „Duminica Orbului”. C. T. Popescu: „Iliescu și guvernul Roman au mituit populația României”

Data publicării:
ctp

Cristian Tudor Popescu a spus că urmările primelor alegeri democratice de după Revoluție se văd și astăzi. Cu toate acestea, jurnalistul spune că „pe foarte puțină lume mai intersează ce s-a întâmplat cu adevărat atunci. Dar, sciziunea din societatea românească care s-a petrecut atunci persistă și astăzi”.

Acest titlu, Duminica Orbului, nu redă - după părerea mea - am trait acele momente, am fost participant direct la ce s-a întâmplat, nu redă esența fenomenului. Pentru că cei care au votat atunci vedeau ce votează. Dar nu vedem cu ochii, de fapt, vedem cu creierul. Vedem ce dorim să vedem. Ne completăm și ne formăm imaginile pe care le creează ochiul cu ajutorul creierului. Or, asta s-a întâmplat atunci. A fost un vot liber, democratic, dar rezultatul său a fost influențat de multe elemente”, a subliniat jurnalistul.

Cristian Tudor Popescu a spus că primul și poate cel mai important element care a influențat alegerile de atunci a fost acela că „echipa Iliescu se găsea la conducerea țării de șase luni”.

Ăsta era un mare atu. Totdeauna a existat tendința asta conservatoare la români, să îl voteze pe cel care e deja în funcție, și asta mai ales în condițiile de instabilitate de după Revoluție”, a menționat el.

Iliescu și guvernul Roman au mituit populația României în lunile februarie-martie 1990, returnând banii luați cu japca de către regimul Ceaușescu sub titlul de părți sociale, adică niște participații, să le spunem protoacțiuni, la locul de muncă unde te aflai, precum și o taxă de sfârșit de an pentru îngrijirea spațiilor verzi. O cantitate însemnată de bani a fost aruncată atunci în economie, fără acoperire în bunuri și servicii, de către regimul Iliescu-Roman pentru a câștiga simpatia publicului”, a amintit Cristian Tudor Popescu.

Un al doilea element care a influențat rezultatul alegerilor a fost acela că „mijloacele de informație în masă erau sub control guvernamental, începând cu TVR, care era și singura în acel moment”.

În condițiile acestea, oricum ar fi câștigat Iliescu, dar nu cu acel rezultat copleșitor de peste 80%. Acel rezultat de peste 80% a fost generat de fenomenul Piața Universității, precum și de comportamentul eronat din punct de vedere politic al partidelor istorice - Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal - care au avut un discurs agresiv, de tipul alungați lupii, de tip îndreptat inițial împotriva membrilor de partid, apoi și-au dat seama și au precizat că e vorba doar de nomenclatură. Or, genul acesta de discurs nu putea să aibă succes într-o țară care nu trăise fenomenul Perestroicii sub o formă sau alta, așa cum s-a petrecut în Uniunea Sovietică, cât și în Ungaria, în Cehoslovacia, în Polonia. În toate aceste țări a existat o formă de comunism cu față umană, o încercare în această direcție. În România nu”, a argumentat Cristian Tudor Popescu.

„Nu era consumată această iluzie a comunismului reformat. Pe baza acestei iluzii neconsumate și pe baza politicii agresive și vetuste, depășite, a partidelor politice, a ajuns Ion Iliescu la acel procent care pune la îndoială chiar democrația. Când te duci peste 80%...”, a arătat jurnalistul.

„Deci, nu a fost vorba de o Duminică a Orbului, a fost vorba de un fenomen inevitabil”, a mai spus el, adăugând că, în acel moment, românii nu erau pregătiți să-l voteze pe Ion Rațiu, dar mai ales pe Radu Câmpeanu, acesta fiind în opinia lui „o submediocritate politică”.

Radu Câmpeanu a și reușit până în 1992, la alegeri, să prăbușească PNL în încrederea publicului aproape până de desființare. Ion Rațiu era altceva, era un personaj cu adevărat de anvergură, cu un discurs de cultură democratică avansată, dar România nu era pregătită pentru așa ceva”, a menționat Cristian Tudor Popescu.

Citiți și 25 de ani de la „Duminica Orbului”, ziua primului vot democratic postcomunism

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri