23 august 1944, ziua Z a PCR. Regimul comunist s-a folosit de această zi pentru a se legitima
„Regimul comunist a avut nevoie, pentru a se legitima, de o dată, un moment, de un kilometru 0”, spune Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.
„Lovitură de stat", „insurecţie armată", „revoluţie socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”, filmul zilei de 23 august a fost scris și rescris pentru a servi intereselor partidului unic.
Au readaptat-o de a lungul dominației de aproape jumătate de secol. Totala închinare față de puterea sovietică, Stalin si poporul rus Libertatea ne-au adus...”, spune Șerban Papacostea, istoric. „Aveau o propagandă bine organizată, ca să adapteze trecutul la imperativele prezentului”, subliniază el.
Deși în 1944 existau doar câteva sute de membri de partid, comuniștii au lăsat să se înțeleagă faptul că ei sunt adevărații autori ai actului de la 23 august. „Clasa muncitoare, mobilizată de Partidul Comunist, a dus la revoluția de la 23 august 1944. Ceea ce este o aberație”, spune Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al IICCMER. „Nu a fost nici o revoluție populară, a fost preluarea puterii în etape de către Partidul Comunist, în prezența și sub protecția ocupației sovietice”, subliniază Șerban Papacostea.
Ștefan Andrei, fost ministru de externe în perioada lui Nicolae Ceaușescu, recunoaște că PCR a ignorat adevărul istoric. „PCR... Acesta a exagerat rolul său la 23 august, ignorând în mare parte rolul regelui, care a fost fundamental”, spune el.
23 august era ocazia perfectă pentru propagandă, manipulare și mistificare. Toate, în numele „poporului" român. „Cert e că această dată a devenit după 1947 un moment important în tentativa de a atrage această emoție populară. A devenit ziua națională, până atunci ziua de 10 mai fiind zi națională”, explică Andrei Muraru.
„Dincolo de clișeizarea artistică, ridicolul este cel care înconjura această sărbătoare”
„Pentru o bună perioada din primele două decade ale regimului comunist, 23 august 1944 a însemnat în primul și-n primul rând omagierea Armatei Roșii. Ulterior, în timpul regimului stalinist național al lui Ceaușescu s-a ajuns la o formulă de insurecție. Insurecția anti-fascistă și anti-imperialistă. Această formulă era una evident menită să glorifice rolul Partidului Comunist român, s-a ajuns la o adevărată scenografie, din care a rezultat un rol și pentru conducătorul de atunci, un rol și pentru gărzile patriotice, un rol și pentru mișcarea muncitorească din România, care s-ar fi aflat la originea lui 23 august”, explică Ioan Stanomir, politolog.
Mulți făceau act de prezență, alții plecau la pădure
Defilări, programe artistice, milioane de oameni mobilizați pentru a sărbători obligatoriu ziua de 23 august. Totul, sub ochii conducătorului mult iubit. „Această sărbătoare a fost încărcată de butaforie în cei peste 40 de ani, însă e evident că ea nu a trezit niciun fel de emoție. Pentru că dincolo de clișeizarea artistică, ridicolul este cel care înconjura această sărbătoare, mai ales în anii 80”, subliniază Andrei Muraru. „Dar mergeai, făceai act de prezență acolo, te vedea șeful cadrelor, lucrai undeva și pe urmă te făceai nevăzut. Mulți oameni plecau. Alții mergeau la pădure, la un mic, la o bere, un grătar, asta era. Dar nu, nu avea o mare, mare semnificație de fapt”, explică Dinu Zamfirescu.
Sărbătoarea de la 23 August, umflată de la an la an de regimul comunist, este astăzi uitată. „23 august a devenit o uriașă minciună pe care s-a întemeiat regimul comunist, pentru că, de fapt, principala contribuție a comunștilor din România în august 1944 este predarea către autoritățile sovietice a mareșalului Ion Antonescu. Partidul Comunist din România și-a datorat ascensiunea unui factor numit URSS și ocupației militare”, subliniază Ioan Stanomir.
În funcție de doctrinarii partidului, de interese și de perioadă, 23 august a fost, pe rând: un act istoric, ziua în care România a fost eliberată de triumfătoarea armată sovietică, insurecție, revoluție antifascistă şi antiimperialistă. Astăzi însă, 23 august nu mai înseamnă nimic. Doar o zi de vară, într-o perioadă de concedii.
Campania „23 august 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
