Sari la conținut

Se întâmpla în septembrie, acum 100 de ani

În urmă cu o sută de ani, în septembrie 1918, România se afla sub ocupaţie germană. Bucureştiul fusese capturat încă din decembrie 1916. În 1917, alături de Rusia şi cu sprijin francez, Armata Română a reuşit să oprească înaintarea Puterilor Centrale în Moldova, la Mărăşti şi Mărăşeşti. Dar autorităţile nu au putut fructifica victoria. Din cauza loviturii de stat bolşevice şi a deciziei lui Lenin de a scoate Rusia din război, guvernul român a fost nevoit să accepte o pace înrobitoare cu Germania. Dar în august 1918, marile victorii în Vest ale Angliei, Franţei şi Italiei, sprijinite de sute de mii de soldaţi americani, au întors şi soarta României. În septembrie 1918, ţara regelui Ferdinand şi a reginei Maria se pregătea să intre din nou în război.

Prin tratatul Buftea-Bucureşti, semnat în mai 1918, Germania obliga România inclusiv să expulzeze misiunile diplomatice şi militare ale Antantei. Cum şefii acestora se aflau în cercurile cele mai apropiate Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, paragraful era în fapt un afront la adresa dinastiei de România. Militarii şi diplomaţii respectivi ar fi putut pleca şi fără o prevedere expresă în tratat. În replică, suveranii l-au condus personal pe generalul Henri Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze, spre ieşirea din ţară, demonstrând românilor cine le sunt în continuare prietenii şi duşmanii. În discursul său de „la revedere”, generalul francez a exprimat ceea ce nici regele, nici regina, nu puteau spune fără complicaţii suplimentare.

Henri Berthlot: România să nu-și piardă speranța!

Henri Berthelot a spus direct că: „Sire, Doamnă, sunt obligat să vă părăsesc cu toţi ai mei, tocmai când România este mai nenorocită. Plec cu moartea în suflet, pentru că văd condiţiile înspăimântătoare în care capitulaţi. Văd pumnalul pe care duşmanul îl face să lucească în mâna criminală, pe când vă zâmbeşte. România să nu-şi piardă speranţa! Ofiţerii mei şi cu mine lasă mulţi prieteni şi duc cu ei sentimentele cele mai frumoase şi mai profunde pentru ţara unde au trăit clipe grele. Nu pot să zic adio românilor ce-mi sunteţi mai apropiaţi ca oricând, nu pot să spun adio, ci la revedere. În curând se va împlini timpul cauzelor drepte!”.

Cauzele drepte fuseseră definite de tabăra cea mai puternică încă din ianuarie 1918. După ce a fost dată publicităţii aşa-numita Telegramă Zimmermann, un document codificat prin care ministrul de externe german promitea Mexicului Texas şi Arizona dacă atacă Statele Unite, în aprilie 1917, preşedintele american Woodrow Wilson a declarat război Germaniei: „Lumea trebuie să fie un loc sigur pentru democraţie”, a spus el în faţa Congresului.

SUA înclină balanța războiului. Principiile lui Wilson

Forţa economică şi militară a Statelor Unite a înclinat inevitabil balanţa de partea Antantei, chiar dacă Rusia, acaparată de bolşevici, părăsise alianţa. Declaraţia de război a preşedintelui Wilson a însemnat efortul de război a 5 milioane de americani - civili şi militari. Dintre aceştia, 2 milioane se aflau la finele lui 1918 în Europa.

La mai puţin de un an de la intrarea în război, preşedintele Wilson a enunţat principiile pe baza cărora va fi desenată harta viitoarei Europe, „fără înţelegeri internaţionale cu uşile închise”. Încurajând statele democratice, „Cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson” cereau evacuarea trupelor germane din Rusia, Belgia, Franţa, România, Serbia, Muntenegru şi modificarea frontierei dintre Austria şi Italia potrivit principiului naţionalităţilor. Punctul 10 vorbea despre aplicarea aceluiaşi principiu al naţionalităţilor pentru popoarele din Austro-Ungaria, deci implicit pentru românii transilvăneni, şi constituirea statului laic al Turciei, cu garanţii de securitate pentru minorităţi. Protejarea minoritarilor pornea de la informaţiile privind pogromurile contra armenilor, descrise ulterior ca primul genocid din istoria modernă. Punctul 13 prevedea reconstituirea statului polonez, desfiinţat şi împărţit în secolul XVIII între Austria, Prusia şi Rusia. Ultimul punct a fost temelia Ligii Naţiunilor din interbelic, devenită după al Doilea Război Mondial, Organizaţia Naţiunilor Unite

Pe măsură ce trupele aliate înaintau pe frontul francez, pe cel italian sau în Balcani şi se contura victoria, cele 14 puncte ale preşedintelui Wilson erau analizate, în ciuda cenzurii, şi în România.

Pregătiri subterane de război. Apare „biletul de identitate”

Vechiul Regat era în continuare împărţit în două pe o linie de graniţă care fusese linia frontului în 1917, dar militarii germani erau incapabili să controleze intrările şi ieşirile în zona-tampon de circa 15 km lăţime. Oamenii treceau aşa-zisa frontieră în cele mai ingenioase moduri. Actele de indisciplină şi gesturile ofensatoare la adresa ocupaţiei, urmate bineînţeles de dispariţia de la domiciliu a făptaşilor, erau la ordinea zilei. În disperare de cauză, Comandamentul german a emis la 10 septembrie 1918 o ordonanţă pentru populaţia din teritoriul ocupat prin care ordona chiar la punctul 1 că "Toate persoanele cari locuiesc în teritoriul ocupat şi cari au 15 ani împliniţi, trebue să fie în posesiunea unui bilet de identitate (Personal-ausweis)”.

Dar nu nesupunerea civililor era principala problemă.

Ofiţerii germani primeau informaţii că fluxul de călători spre Moldova se face la ordinul Regelui Ferdinand, care refuzase să ratifice pacea separată cu Germania şi care avea o dublă contabilitate a numărului de soldaţi români disponibili. Mulţi medici militari şi ofiţeri din Muntenia, teoretic, demobilizaţi, cereau permise de liberă trecere. Alte rapoarte germane arătau că în Moldova liberă, tuturor bărbaţilor li s-a cerut să fie luaţi în evidenţă de armată şi că din Muntenia se scurg informaţii despre locurile de traversare ale Dunării.

Capitularea Bulgariei inamice

Situaţia s-a precipitat după ce la 29 septembrie, Bulgaria, aliata Germaniei, a capitulat în faţa ofensivei englezeşti din Balcani. Era ofensiva promisă României la intrarea în război în august 1916 şi pe care o aşteptaseră în zadar şefii Cartierului General al Armatei Române. Este momentul în care şeful Marelui Stat Major, Constantin Christescu, a cerut întocmirea rapidă a unui plan amănunţit de mobilizare, dar „cu cea mai mare discreţie, astfel încât Comandamentul german să nu afle nimic despre pregătirea unei asemenea acţiuni”. Au fost mobilizaţi şi soldaţi din Basarabia, unită deja cu România.

La 30 septembrie, mareşalul Ferdinand Foch, şeful Marelui Stat Major, îl recheamă de pe Frontul de Vest pe generalul Berthelot şi îl trimite la Salonic ca să conducă o nouă armată a Dunării, să ocupe Bulgaria şi să recheme România la arme. Aflaţi la Iaşi sau Bicaz, suveranii României aşteptau acest semnal.

Regele cheamă țara la război

Într-o ţară înconjurată de naţiuni care îşi detestau liderii, Ferdinand şi Maria erau şi respectaţi, şi iubiţi de români. Prezenţa lor în cele mai periculoase zone, demnitatea glacială cu care îşi tratau inamicii, naturaleţea şi lipsa de emfază când se adresau oamenilor obişnuiţi, le-a adus o imensă popularitate. În timp ce pregătea noua intrare în război, Regele ajungea în cătune izolate. Deseori îl prindea seara în casa vreunei familii modeste. Scriitorul Cezar Petrescu povesteşte că „se aşeza pe un scăunaş cu trei picioare şi vorbea domol cu oamenii umili despre multele lor necazuri”. Când gazdele dădeau să aprindă o lumină, Ferdinand le oprea cu un semn cu mâna: „Nu-i nevoie, noi ne înţelegem şi pe întuneric”. Regele nu voia să le facă oamenilor pagubă, ştia că lumânările şi gazul lampant erau scumpe şi greu de găsit.

Grija sinceră faţă de cei din jur şi respectul regal pentru viaţa omenescă par să fi croit victoria României în Primul Război Mondial. Intrat în război împotriva ţării natale, lui Ferdinand i-a fost greu să capituleze. Logica de soldat şi onoarea aristocratică îi spuneau să poarte războiul până la capăt, dar o astfel de decizie ar fi dus la distrugerea Armatei Române şi la alte pierderi în rândul civililor. Regele României a preferat să fie umilit, dar să salveze Armata. Or, tocmai diviziile rămase neatinse aveau să apere în 1919 Unirea cu Transilvania.

 

Etichete: Primul Razboi Mondial , romania mare , centenar , unire 1918 , marea unire 2018 , septembrie 1918

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale