Sari la conținut
News Alert

1856 | Înfrângerea Rusiei, șansa României moderne

Unirea Principatelor Române în 1859 a fost posibilă datorită victoriei Marilor Puteri occidentale împotriva Rusiei în Războiul Crimeei. Vreme de aproape 100 de ani, Imperiul Ţarist lovise puternic Imperiul Otoman şi se apropiase periculos de Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, adică de intrarea în Mediterana. Erau afectate interesele franco-britanice în Orientul Apropiat aşa că Parisul şi Londra au venit în ajutorul Înaltei Porţi. Marea Britanie a Reginei Victoria era maxim interesată şi de controlul transporturilor comerciale la Gurile Dunării. Un stat tampon care să blocheze expansiunea rusească spre Balcani şi Mediterana era exact ce aveau nevoie şi Puterile Occidentale şi Constantinopolul turcesc: aceasta va fi România modernă.

Victoria Angliei şi Franţei, care ajutaseră Turcia contra Rusiei, a fost parafată la Congresul de la Paris, început în februarie 1856. În ciuda controverselor dintre Marile Puteri, Congresul a reuşit să blocheze expansiunea Rusiei spre Balcani pentru următorii 30 de ani.

În urma războiului din Crimeea, zona Mării Negre a fost demilitarizată, Imperiul Ţarist a pierdut trei judeţe din sudul guberniei Basarabia, adică ieşirea la Gurile Dunării şi, cel mai important pentru români, a pierdut dominaţia asupra Moldovei şi Ţării Româneşti.

La precedenta ocupaţie rusească mai îndelungată, guvernatorul Pavel Kiseleff avansase chiar ideea transformării celor două provincii foste otomane, în gubernii. Numai agenda încărcată de la Sankt Petersburg a făcut Cancelaria Ţaristă să refuze ideea.

Începând însă cu 1856, cele două Principate româneşti intră sub garanţia colectivă a tuturor celor Şapte Puteri Europene. În plus, graţie lobby-ului făcut la Paris şi Londra de boierii paşoptişti, Marile Puteri au fost de acord să îi întrebe chiar pe români cum doresc să fie guvernaţi.

Adunările ad-hoc au debutat însă cu un scandal. Austria şi Turcia nu acceptau ideea Unirii. În timpul războiului Crimeei, Imperiul Habsburgic chiar ocupase militar Principatele drept compensaţie că îşi păstrase neutralitatea în conflict. Numai în urma unor uriaşe presiuni occidentale a acceptat să se retragă.

Istanbulul, cu diplomaţia sa proverbială, a acceptat toate hotărârile Congresului de la Paris, dar a încercat să falsifice alegerile pentru adunările ad-hoc pentru ca majoritatea să fie deţinută de adversarii Unirii. Ceea ce s-a întâmplat la alegerile din vara lui 1857 din Moldova.

Principalul instrument al acestui complot era caimacamul, adică locţiitorul de domnitor, Nicolae Vogoride. Grec împământenit în jur de 1846, el spera ca prin serviciile aduse Înaltei Porţi, să devină următorul domnitor de la Iaşi. Corespondenţa sa cu ambasadorul turc a ajuns însă în mâinile unioniştilor. Folosindu-se de aceste dovezi, unioniştii au provocat un adevărat conflict diplomatic european. Până la urmă, chestiunea Unirii principatelor s-a tranşat în august 1857 între Napoleon al III-lea şi regina Victoria a Marii Britanii. Londra a renunţat să mai susţină poziţia Turciei şi alegerile au fost reluate.

Adunările Ad-Hoc, convocate la Iaşi şi Bucureşti în octombrie 1857, au transmis Marilor Puteri o listă de cinci solicitări. Românii cereau autonomie faţă de Turcia, Unirea Moldovei cu Ţara Românească sub un Principe Străin, neutralitate şi reforme sociale. Aceste solicitări au fost sintetizate în aprilie 1858 într-un raport al aşa-numitei Comisiei de Investigaţii, adică o comisie alcătuită de reprezentanţii celor şapte Mari Puteri în Principate.

După alte deliberări complicate la Paris, Marile Puteri au oferit românilor un fel de Constituţie: Convenţia de la Paris.

Convenţia de la Paris s-a stabilit consultarea populaţiei în cele două Principate şi de a-şi decide soarta, de a se uni. Numai că erau prevăzute câteva condiţii. Această Uniune avea câteva instituţii comune, doi domni, două capitale, două guverne. Adunări elective unde au votat oamenii cu avere, se renunţaseră la rangurile boiereşti, deşi ele existau, votau proprietarii rurali şi o restrânsă pătură urbană şi votau şi ţăranii care aveau, aveau cuşmele pe cap, câţiva dintre ei au intrat în folclor”, spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Aceştia sunt deputaţii care la 5 ianuarie 1859 l-au ales domn în Moldova pe Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 ianuarie, printr-o mutare curajoasă şi inteligentă l-au ales domnitor şi la Bucureşti. Această unire personală a fost întărită în următorii ani prin unificarea instituţiilor. Recunoaşterea Unirii definitive a avut loc în vremea domniei principelui străin, Carol I.

Etichete: Rusia , Franta , marea britanie , Alexandru Ioan Cuza , Imperiul otoman , Mica Unire , unirea principatelor , imperiul tarist , carol 1 , coroana de otel , romania moderna

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale