Sari la conținut

Cum arată elitele politice, la 159 de ani de la Mica Unire

Sărbătorirea Micii Uniri aduce în prim-plan discuţia despre elitele politice. E o zi care ne găseşte destul de departe unii de ceilalţi chiar dacă, geografic, suntem la fel. Doar că, la capitolul dezvoltare, cam batem pasul pe loc. Evident, nu mai suntem la nivelul lui 1859, dar nici la nivel de 2018 nu am ajuns.

 

De la Bucureşti nu ajungi la Iaşi pe autostradă. Ai doar un drum european, cu multe restricţii de viteză, pentru că trece prin multe localitaţi.

Economic vorbind, în timp ce Capitala pare din altă ţară, estul României are un singur oraș dezvoltat: Iaşiul. Am luat nişte cifre, sunt din 2016, care arată diferenţa dintre cele două zone. Aproape 3.000 de lei se câștigă în Bucureşti, puţin peste 2.100 de lei la Iaşi.

Și este doar un detaliu pentru că, de această dată, unirea a ajuns şi prilej de proteste in Piața Victoriei din București.

România se află acum într-un context geopolitic la fel de favorabil ca cel în care se aflau principatele române la momentul Unirii de la 1859. Însă, în timp ce elitele politice de atunci au urmărit, în primul rând, interesul național, cele de acum nu par să aibă aceleaşi interese.

Jurnaliștii Elena Vijulie şi Cătălin Bălan ne ajută să înţelegem mai bine diferenţa dintre 1859 şi 2018. O paralelă despre contextul geopolitic de atunci şi de acum:

Cătălin Bălan, jurnalist Digi24: Suntem în Centrul Vechi al Bucureștiului în ziua Micii Uniri, împreună cu Elena Vijulie, inițiatoarea proiectului „Coroana de oțel”. Elena, de ce ne-ai adus aici?

Elena Vijulie, jurnalist Digi24: Pentru că pe aceste străzi era inima Bucureștiului în urmă cu 160 de ani, aici erau marile hanuri ale Bucureștiului, aici lumea venea, schimba bani, se întâmplau multe activități comerciale, apăruseră și primele cafenele, și aici își făceau veacul ofițerii din armatele de ocupație din principate, pentru că aici am vrut să ajung. Din precedenta sută de ani de la momentul 1859 principatele fuseseră ocupate de trupe turcești, rusești sau austriece. Aici este o clădire unde contele Tolstoi obișnuia să și petreacă serile. Contele Tolstoi, ofițer în armata țaristă, a venit la București cu aceste trupe de ocupație.

Cătălin Bălan, jurnalist Digi24: Putem compara contextul geostrategic din perioada aceea cu cel de acum? Putem vorbi de așa ceva?

Elena Vijulie, jurnalist Digi24: Cred că istoricii de profesie s-ar îngrozi dacă aș îndrăzni un răspuns, dar cred totuși că putem să facem o comparație. De ce? Pentru că în urma războiului Crimeei, din 1853-1865, Rusia a fost înfrântă și se deschide o breșă pentru patrioții români, apare garanția tuturor celor șapte mari puteri europene: Anglia, Franța, Prusia, Sardinia, și cele trei imperii din jurul nostru: Turcia, Rusia și Imperiul habsburgic. Deci, având această garanție, aici au loc pentru prima dată un soi de alegeri libere. Românii, elitele românești, sunt întrebate în ce direcție vor să meargă țara lor și au răspuns că vor autonomie față de Turcia, vor neutralitate, vor Unire și reforme sociale.
Situația în care ne aflăm este una pozitivă: suntem membri UE și NATO, este o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea României, pentru o viață mai bună a noastră, din păcate, cred că elitele actuale au multe de recuperat față de cele de la 1859.