Sari la conținut
News Alert

Incursiune în istorie. Cel mai tensionat Consiliu de Coroană din întreaga domnie a lui Carol I

Consiliul de Coroană s-a ţinut la Peleş. Regele, premierul Ionel Brătianu, miniştrii, foştii miniştri au discutat două opţiuni. Prima era ca România să intre în război de partea Puterilor Centrale, adică a Austro-Ungariei şi Germaniei. Cea de-a doua era ca Bucureştiul să se alăture Rusiei Ţariste, membră a Antantei împreună cu Franţa şi Anglia.

Majoritatea celor prezenţi la Consiliul de Coroană din 21 iulie era în favoarea intrării în război pentru Transilvania, deci împotriva Imperiului Habsburgic.

Regele, născut prinţ de Hohenzollern, se împotrivea. Semnase şi reînnoise vreme de 30 de ani un tratat de alianţă cu Viena şi Berlin. Fusese primul tratat al României ca stat independent, confruntat deja cu agresivitatea Rusiei. Acum, însă, în august 1914, singurul care i-a dat dreptate regelui la masa Consiliului a fost Petre Carp, liderul Partidului Conservator şi filogerman.

„Noi aveam un tratat cu Puterile Centrale din 1883, dar acest tratat, prevederile lui, nu fuseseră îndeplinite de către Austro-Ungaria, în primul rând că Tratatul avea un scop defensiv, de apărare, împotriva unei eventuale incursiuni, unei eventuale ofensive a Imperiului Rus, or războiul izbucnise printr-un atac al Austro-Ungariei împotriva Serbiei, deci, prin urmare, nu era îndeplinită condiţia tratatului. În al doilea rând, România nu a fost informată absolut deloc de intenţiile Austro-Ungariei, ceea ce l-a supărat pe regele Carol I, care nu fusese informat cu aceste scopuri pe care le urmărea monarhia dualistă”, spune prof. Petre Otu.

Ofensat de comportamentul habsburgilor şi aflat sub presiunea imensă a românilor care doreau să lupte pentru Transilvania, bătrânul rege Carol I s-a supus majorităţii. România nu va intra deocamdată în război. Dar toată lumea - de la cercurile diplomatice la cel mai umil soldat - ştia că neutralitatea este provizorie.

Principesa moştenitoare, englezoiaca Maria, nu a luat parte la Consiliul de Coroană. Dar toată România era atentă la ea. „Sângele care-mi curgea în vine era o garanţie că aveam aceleaşi sentimente ca întreaga Românie care se întorcea spre Antanta”, va scrie Maria mai târziu.

Dacă regele ar fi insistat ca România să se alăture Germaniei, ţara ar fi fost aruncată într-o criză dinastică. Premierul Brătianu a luat în calcul inclusiv abdicarea celui care făcuse România independentă. Liberalii îi cer Mariei să promită că, în caz de ruptură, ea va rămâne în ţară:

Chiar dacă soţul dumneavoastră va fi obligat să-şi urmeze unchiul în exilul pe care singur şi-l impune, promiteţi-ne că veţi rămâne cu noi şi că îl veţi păstra pe fiul Carol şi chiar pe toţi copiii, dacă veţi putea”. Maria răspunde scurt: „D”".

Comunicatul dat în urma Consiliului de Coroană spunea că România va lua măsuri pentru apărarea frontierelor ţării, fără să proclame propriu-zis neutralitatea. Premierul Ionel Brătianu nu se grăbea să anunţe vreo decizie. Nici măcar această a treia cale. Ştia că intrarea ţării în război însemna un front de circa 1400 de kilometri. Regatul României avea de apărat şi Carpaţii, şi Dunărea. Bulgaria era aliată cu Puterile Centrale şi supărată pe anexarea Cadrilaterului de către România, în 1913. Ca şi tatăl său în timpul Războiului de Independenţă, premierul Ionel Brătianu era dispus să rişte mult. Dar a riscat numai după ce Antanta a garantat că eventuala victorie va înseamna Transilvania.

Un alt motiv temeinic pentru amânarea intrării în război era starea Armatei. În vara lui 1913, în timpul celui de-al doilea război balcanic, apăruseră nenumărate probleme:

În cei doi ani de neutralitate, 1914 -1916, s-a încercat să se îmbunătăţească starea operativă, de pregătire a armatei, problema achiziţionării armamentului a fost una din cele mai serioase. Izbucnise conflictul mondial, cele două părţi beligerante aveau propriile nevoi. În primul rând că trebuiau îndeplinite necesităţile proprii şi, în al doilea rând, fiecare îşi punea întrebarea: dacă armamentul pe care îl dau eu românilor va fi întrebuinţat împotriva propriilor mele trupe? Noi nu aveam o industrie proprie de apărare”, spune prof. Petre Otu.

Consiliul de Coroană din 21 iulie nu a însemnat pentru regele Carol sfârşitul dilemelor. Kaizerul Wilhelm al II-lea, împăratul austriac Franz Ioseph şi trimişii lor la Bucureşti îl hărţuiesc pur şi simplu, cerându-i intrarea României în război de partea lor.

Dar, în septembrie 1914, Antanta câştigă bătălia de pe Marna, ceea ce a spart mitul invincibilităţii Kaiserului. Regele Carol este din ce în ce mai abătut. Îl autorizează pe Ionel Brătianu să facă primul pas clar spre Antantă. La 1 octombrie 1914, ambasadorul român la Sankt Petersburg Constantin Diamandy semnează cu ministrul de externe Sazonov o convenţie care asigură Rusiei „o neutralitate binevoitoare”. Premierul Brătianu îi explicase regelui că era singura formă de a opri presiunea opiniei publice care cerea intrarea imediată în război pentru Transilvania.

În noaptea de 10 spre 11 octombrie, regele Carol I se stinge din viaţă. Cei care l-au urmat pe ultimul drum îşi vor fi spus, probabil, că până şi moartea sa a venit într-un moment favorabil României. Coroana de Oţel a trecut astfel, fără spasme, în tabăra Antantei. 

Etichete: video , Primul Razboi Mondial , regina maria , Antanta , puterile centrale , coroana de otel , regele carol 1 , consiliul de coroana

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale