Sari la conținut

Legăturile regelui Mihai cu Casa de Habsburg

Casă Regală a României este înrudită cu mai toate casele regale ale Europei. Sunt legături de sânge din vremea primului rege, Carol, sau legături stabilite prin căsătoriile ulterioare. Auzim despre regele Mihai că era văr cu regina Elisabeta a II- a Marii Britanii, dar și cu prințul consort Philip, și era văr primar cu regina Sofia a Spaniei.

Împăratul Franz Josef a vizitat regatul în 1896 şi a fost primit cu toată pompa cuvenită de către regele Carol şi regina Elisabeta. Era o modalitate de a discuta probleme delicate faţă în faţă, în condiţiile în care la sud şi est de Carpaţi, sentimentul general era antihabsburgic. Şi mai multă agitaţie a prilejuit însă o altă vizită. În 1909, regele Carol l-a invitat în România pe moştenitorul coroanei imperiale, Franz Ferdinand. Vizita a iritat puternic Viena, pentru că odată cu Franz Ferdinand a fost invitată şi soţia sa, prinţesa de Hohenberg, izolată la Curtea Imperială.

Şi Budapesta a fost iritată, pentru că perechea princiară a stat prea puţin în Ungaria şi a fost primită triumfal în România.Toate aceste controverse au pălit însă odată cu prăbuşirea monarhiei dualiste.

Prestigiul Casei Regale a României după sfârşitul primului război mondial şi unirile succesive din 1918, care au dat naştere României Mari, le-a asigurat regelui Ferdinand şi reginei Maria o influenţă pe măsură. La doar câţiva ani după încheierea conflagraţiei mondiale, suveranii Marii Uniri realizaseră deja trei alianţe dinastice cu două case regale din Balcani - a Greciei şi a Iugoslaviei, în 1921 respectiv 1922. Aproape un deceniu mai târziu, regina Maria punea la punct încă o înrudire prestigioasă.

Urmaşa împărătesei Indiei şi a ţarilor Rusiei îşi căsătorea mezina, pe principesa Ileana, cu arhiducele Karl Anton de Habsburg, descendent al împăraţilor Austro-Ungariei. Deşi Habsburgii nu mai domneau de aproape două decenii, căsătoria din 1931 a principesei Ileana a fost unul dintre cele mai urmărite evenimente mondene ale momentului. Marile agenţii de presă au filmat în detaliu ceremoniile pline de pompă şi strălucire desfăşurate la castelul Peleş. Ileana şi Anton şi-au unit destinele în holul de onoare al castelului, sub privirile unui rege şi a două regine. La nuntă a asistat şi viitorul rege Mihai, care avea atunci 10 ani.

În 1938, principesa Ileana a primit moştenire de la mama sa, regina Maria, iubitul ei castel Bran. Cuplul princiar a pierdut reşedinţa 10 ani mai târziu, după abdicarea forţată a regelui Mihai şi alungarea familiei regale din România. Abia în 2006 familia de Habsburg a intrat din nou în posesia castelului Bran, după retrocedare. Acum, fortificaţia ridicată de saşii din Braşov în evul mediu şi restaurată de regina Maria după ce l-a primit drept cadou, de la ei, după Marea Unire, funcţionează ca muzeu, administrat privat de nepoţii reginei Marii Uniri.

„Mi se pare compleşitor, foarte potrivit şi exprimă ceea ce vrem sa făcem cu castelul. Vrem să îl păstrăm, nu vrem să fie invadat. Pot mereu să spun ca acest castel a fost casa mea şi nu l-am considerat deloc neobişnuit”, spune Dominic de Habsburg, nepotul reginei Maria.

Ileana şi Anton au avut şase copii. După moartea uneia dintre fiicele sale, cea mai frumoasă dintre principesele Casei Regale a României s-a călugărit şi a trăit până la moarte cu numele de Maica Alexandra.