LEGI CU DEDICAȚIE. Educație pe nisipuri mișcătoare: 24 de ani, 19 miniștri, 64 de modificări ale legii

Data publicării:
ecaterina andronescu captura

24 de ani, 19 miniştri şi 64 de modificări ale Legii Educaţiei. Învăţământul românesc de după comunism pare în derivă şi stârneşte dispute. Punctul culminant a fost în anul 2012, atunci când Ecaterina Andronescu, ministru în acea vreme, a fost arătată cu degetul de opoziţie şi acuzată că şi-ar fi dedicat abrogarea unui articol din Legea Educaţiei.

Ea a anulat interdicţia dată de predecesorul său, PDL-istul Daniel Funeriu, conform căreia funcţia de rector era incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic sau de demnitate publică.

Articolul 215 din Legea Educaţiei 1/2011

(3) Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.

(4) Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului.

(sursa: Legea Educaţiei)

La momentul adoptării articolului din Legea Funeriu, rectorul şi senatorul PSD Ecaterina Andronescu a fost acuzată de ANI de incompatibilitate şi a ajuns în instanţă. A câştigat procesul.

Ordonanţa la care dumneavoastră faceţi referire şi pe care eu am promovat-o a fost promovată în decembrie 2012. Declararea aşa-zisei stări de incompatibilitate a fost făcută de domnul Funeriu în 2011. Nicio lege nu se aplică retroactiv. A fost doar o bătălie politică în care nu ar fi trebuit să ajungem niciodată atunci când vorbim despre şcoală”, spune Ecaterina Andronescu.

Timpul a arătat că alţii au avut de câştigat în urma modificării făcute de Ecaterina Andronescu.

Ordonanţa de urgenţă a afectat persoanele care urmau să devină miniştri ai Educaţiei câteva zile mai târziu. Atât Mihnea Costoiu, cât şi Remus Pricopie, fiind rectori ai universităților lor ajunşi miniştri. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără ordonanţa de urgenţă 92”, arată Mihai Dragoș, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) între 2012 și 2014.

Mihnea Costoiu, ministru al cercetării și rector fără doctorat

Fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi rector al Politehnicii Bucureşti, în timpul mandatului Ecaterinei Andronescu, Mihnea Costoiu devine ministru în 2012, iar în 2014 este ales senator PSD de Gorj. Cumulează, astfel, trei funcţii de conducere, situaţie criticată atât de opoziţie, cât şi de rectori ai marilor universităţi din ţară.

„Cineva care îndeplineşte vremelnic funcţia de rector, decan, prorector, prodecan, cred că pe durata mandatului respectiv, nu poate să exercite şi alte activităţi, mai ales politice. Nimeni nu poate fi şi rector, şi ministru, şi reprezentant în nu ştiu ce organizaţii internaţionale, şi parlamentar, şi fruntaş politic”, consideră Vasile Ișan, rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

E limpede aici că vorbim despre adevărate feude pe care doamna Andronescu, domnul Ponta acum le-a organizat prin lege. Feude organizate prin lege!”, acuză fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PDL.

La începutul acestei veri, Legea Educaţiei a fost modificată din nou. Lista schimbărilor - lungă cât o zi de post. Acum, cei care conduc universităţile pot rămâne în funcţii pe termen nelimitat, iar cei care pică bacalaureatul primesc o a treia şansă.

Modificări aduse la Legea Educaţiei în 2014

- cei aflaţi în conducerea universităţilor pot rămâne pe termen nelimitat în funcţii

- rectorii pot ocupa şi funcţia de parlamentar

- studiile doctorale se pot face şi "cu frecvenţă redusă"

- se introduce a treia sesiune de Bacalaureat

- primarii vor face parte din Consiliile de Administraţie ale şcolilor

(sursa: OUG 49/2014)

Vreau să spun, ca să închidem dezbaterile le legea educației. Noi avem o altă concepție, nu credem că școala românească trebuie să fie o junglă, în care doar cei puternici supraviețuiesc. Din punctul meu de vedere, modificarile la legea educației sunt bune si binevenite”, a declarat Victor Ponta, premierul României.

Una dintre cele mai controversate schimbări este cea care permite doctoratul la fără frecvenţă.

„Avem în România o situaţie foarte ciudată. Domnul ministru delegat pentru învăţământ superior, CERCETARE şi dezvoltare tehnologică a ocupat această funcţie fără a avea un doctorat luat şi la fel cum înainte a ocupat şi funcţia de rector fără doctorat”, spune Mihai Dragoș, președintele ANOSR în perioada 2012-2014.

Cele 97 de modificări au stârnit reacţii imediate din partea societăţii civile şi a studenţilor, care susţin că nu au fost consultaţi.

Peste 600 de oameni au strâns semnături şi au făcut sesizări la Avocatul Poporului. Ordonanţa de urgenţă ar fi neconstituţională, spun ei, tocmai pentru că nu respectă criteriile urgenţei, din Constituţia României.

Conform Constituţiei României, aceste ordonanţe ar trebuie date numai în cazuri de calamitate naturală sau în cazuri în care urgenţa să fie justificată. Prin această sesizare, dorim ca Avocatul Poporului să îşi facă datoria pe care o are cofnorm Constituţiei României și anume de a sesiza Curtea Constituțională”, a explicat Andreea Petruț, membru al Societăţii Academice din România.

Schimbările din educaţie nu se opresc aici. Membrii comisiei de specialitate din Parlament pregătesc un alt concept şi anunţă o nouă lege a educaţiei din toamnă pentru că mereu e loc de mai bine. Rămâne de văzut şi pentru cine. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri