Chiliile rupestre din Munții Buzăului, mărturii ale începuturilor creștinismului

Data publicării:
chilii

La 50 de kilometri de Buzău, în Masivul Crucea Spătarului, stau ascunse, în pădurile dese, vestigii rupestre de o valoare inestmabilă. Aşezat între comunele Colţi şi Bozioru, muntele adăposteşte grote în care ar fi trăit primii misionari creştini sosiţi dincoace de Dunăre.

Prima oprire: Biserica Săpată în Piatră, de la Aluniş. Nimeni nu ştie exact cum sau când a apărut.

„Se povesteşte că, în vremea secolului al XIII-lea, doi păstori, pe numele lor Simion şi Vlad, păscându-şi turmele pe iamşul din apropiere, ar fi visat că în coasta stâncii din apropiere ar exista o icoana ce o întruchipează pe Maria Fecioara” spune călăuza Diana Gavrilă.

Aşa că cei doi păstori ar fi început să sape cu greu în peretele de piatră. Iar munca le-ar fi fost răsplătită. Pe locul unde aceştia ar fi găsit icoana ar fi ridicat apoi altarul bisericii.

Călătoria spre începuturile creştinismului pe meleagurile noastre nu s-a oprit însă aici. Echipa Digi24 s-a urcat din nou în maşină şi a mai străbătut cei 8 kilometri până la Nucu. De aici, însă, drumul poate fi parcurs numai pe jos. După alţi 2 kilometri şi jumătate, reporterii au ajuns la chilia lui Dionisie Torcătorul.

În chilia lui Dionisie se poate intra doar pe o scară de lemn. Istoricii spun că în documentele vremii nu există menţiuni cu privire la funcţionalitatea acestui spaţiu, însă poziţionarea lui i-ar fi putut conferi rolul de observator.

Următoarea oprire este schitul Fundul Peşterii. Este ridicată la rangul de nestemată a așezărilor rupestre la nivel mondial. Mă refer la desenele, la gravurile de pe ambii pereți, cel sudic și cel nordic, vizând, în mod deosebit, desene de arme”, explică Diana Gavrilă.

Drumul continuă încă o oră, până la Bisericuţa lui Iosif sau Ion Blagoslovul. Apoi, mai sus pe munte se regăsesc Agatoanele, Fundătura şi Ghereta, Bucătăria, Piatra Îngăurită. Toate acestea întregesc complexul unic în această zonă.

Vestigiile rupestre au fost cercetate prima data de Alexandru Odobescu, în 1871. Pictorul elveţian Henri Trenk l-a însoţit atunci pe cercetător şi a realizat un album de hărţi şi acuarele, păstrat şi astăzi la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri