POVEŞTILE CREDINŢEI. Opt biserici din lemn, din Maramureş, incluse în patrimoniul UNESCO

Data publicării:
manastiri

Bat clopotele la Bârsana. Cu pas domol, credincioșii se îndreaptă spre turnul-clopotniță, impresionant prin înălțimea care țintește spre cer. Odată trecut pe sub el, credinciosul simte cu emoție că intră într-un loc sacru.

Mănăstirea Bârsana se află pe malul drept al râului Iza, la 20 de kilometri sud-est de municipiul Sighetul Marmației. Poartă hramul Soborul Sfinților 12 Apostoli și este un complex monahal modern, a cărui istorie începe însă în secolul XIV.

Văzută ca o punte între trecut și viitor, biserica, o adevărată catedrală de lemn, are o turlă de 57 de metri înălțime şi este printre cele mai înalte clădiri de acest gen din lume. Toate construcțiile din incinta complexului sunt făcute din lemn de stejar și pietre de râu şi au fost ridicate de meșteri locali, care au transformat în artă cioplirea și îmbinarea lemnului. Slujbele se ţin într-un altar de vară, element nou în arhitectura monahală.

La Bârsana au existat două vetre monahale, aflate la câțiva kilometri depărtare una de alta.

Biserica veche poartă hramul Intrarea Maicii Domnului. Construită în 1720, a fost mutată în 1806, într-un vechi cimitir, numit al ciumaților.

Pe lista UNESCO este şi biserica din Budești, situată pe pe valea Cosăului, la 25 de kilometri sud de Sighetu Marmaţiei şi datată la 1643. Chiar dacă nu este la fel de înalt precum turnul Bârsanei şi cel al bisericii Budeşti este deosebit.

Aceasta înseamnă că, la vremea aceea, biserica era un fel de tribunal”, explică muzeograful Maria Ciceu.

Biserica mai adăposteşte cămaşa de zale şi coiful lui Pintea Viteazul, haiducul legendă al Maramureşului, despre care se spune că le-ar fi lăsat în grija bisericii, după o luptă cu tătarii.

La loc de cinste este aşezată şi o cruce din buştean. Localnicii spun că profesorul de istorie de la şcoala din sat a mers după lemne în pădure şi s-a întors acasă cu un buştean. Când l-a despicat cu toporul, în interior a găsit crucea.

Frânghia răsucită, sculptată în relief, nu lipseşte de pe lemnul niciuneia dintre bisericile maramureşene.

„Funia este o reprezentare a pomului vieții și face legătura între cer și pământ. Motivul solar, acel cerc și rozele și crucea”, spune etnologul Janeta Ciocan.

De la Budeşti, pe drumul spre Cavnic-Baia Sprie se ajunge la o altă mănăstire inclusă în patrimoniul UNESCO - Biserica din Șurdești. Este vestită pentru clopotnița turn care măsoară 54 de metri. Dedicată Sfinților Arhangheli, lăcaşul greco-catolic a fost construit în 1766 de meșterul lemnar Ion Macarie. Dincolo se simbolistică, turnul înalt avea și mare însemnătate practică în viața satelor, acela de turnuri de veghe.

În interior, icoanele vechi sunt împodobite cu ștergare lucrate de femeile satului. Tot de mâinile lor sunt realizate și cergile care îmbracă băncile de stejar și podeaua.

Pictura interioară a fost realizată în 1783, dar este în stare avansată de degradare, din cauza umidităţii.

De reparaţii are nevoie şi acoperişul, realizat cu două rânduri de streşini. Preotul a depus un proiect în urmă cu doi ani, dar aprobarea aşteptată nu a venit nici până acum. Iar sătenii nu pot strânge banii necesari.

Alături de Bârsana, Budeşti şi Şurdeşti, în patrimoniul mondial au fost incluse, în anul 1999, bisericile de lemn Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei şi Rogoz. În total, Maramureşul se laudă cu nu mai puţin de 93 de biserici de lemn, declarate monumente arhitectonice.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri