Adevărații edili. Povestea „bulivardului” lui Pache Protopopescu

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Avocat și profesor, prefect al poliției și deputat liberal, școlit în Europa, Pache Protopopescu ajunge rapid în elita politică a proaspetei Românii Regale. În aprilie 1888, Consiliul Municipal îl desemneaza primar general al Capitalei. Avea 43 de ani şi o viziune modernă despre un oraș cu pretenții de capitală.

„Pache Protopopescu a avut 24 de comisii cu oamenii de vârf din diverse domenii: medici de vârf, ingineri de vârf, intelectuali de vârf”, spune Ioana Pârvulescu, scriitor.

Prioritatea echipei lui Pache Protopopescu o constituie curățarea mahalalelor și unirea zonei Obor cu cartierul Cotroceni, printr-un bulevard larg, care să tranziteze centrul orașului.

„A reuşit să facă bulevardul pe care, ulterior, Caragiale îl va imortaliza în replica celebră din Domnul Goe, la bulivar birjar, la bulivar. E vorba de bulevardul lui Pache. Toată această gigantică lucrare a terminat-o în patru luni”, afirmă Ioana Pârvulescu, scriitor.

Pe străzi și în piețele publice sunt montate peste trei mii de becuri şi lămpi cu gaz, petrol şi ulei mineral. Iar concomitent apar în București primele telefoane publice.

„Se realizează iluminatul stradal în multe părți ale Capitalei, se începe o vastă operațiune de pavare, pe care, din păcate, nu a reușit să o ducă la bun sfârșit”, spune Voicu Hetel, istoric.

Într-un singur an, se construiesc 28 de școli primare și liceul Gheorghe Lazăr. Apar primele cantine sociale pentru săraci și primul azil. Iar balta mahalalei Cișmigiu este transformată în parcul care există şi astăzi. Povestea primarului vizionar al Bucureştiului regal durează însă, numai... trei ani, şapte luni şi 20 de zile. La 48 de ani, Pache Protopopescu moare.

„I s-a făcut în 1903 o statuie. Din marmură de Carara, prin subscripţie publică, mă rog, Ion Georgescu a fost sculptorul, pe care comuniştii au găsit, cu cale, să o dărâme în 1948.

Statuia de la 1903 n-a mai fost repusă pe soclu. Piaţa de la Izvorul Rece poartă însă numele lui Pache Protopopescu. La fel şi bulevardul pe care l-a visat, l-a schiţat şi l-a construit”, povestește Ioana Pârvulescu, scriitor.