Adevărații edili. Primarii care au dat un aer occidental Brașovului

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Ciprian Ciucu, critici pentru Nicușor Dan: Se coordonează mai mult cu PSD, decât cu PNL/USR. Era bine să se consulte mai des cu Bolojan

Avertismente din PSD și PNL despre criza guvernamentală. Constantin Toma: Ne ducem în cap/ Adrian Cozma: Vom avea o contra-reacție

Tudorel Toader, despre amenințarea PSD: Alianța de guvernare nu se va rupe, doar se va reconfigura

Un soldat israelian lovește cu un ciocan o statuie a lui Iisus din sudul Libanului. Armata confirmă autenticitatea fotografiei

Radu Miruță atacă PSD: „«Momentul adevărului» va separa liderii de interesele de partid”

SUA au capturat o navă iraniană în Golful Oman. Imagini cu operațiunea: „gaură” în sala motoarelor și forțe americane coborând în rapel

Criza politică lovește în economie. Cristian Păun: „Politicienii să facă ceea ce și-au asumat”

Oana Gheorghiu: „Există o conductă sub pământ, pe care hoții au demontat-o și totuși statul plătește mii de euro în fiecare an”

În semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell, braşovenii au dăruit castelul Bran familiei regale. Aşa şi-a făcut edilul oraşului intrarea în istorie. Organizat, serios, vizionar, bun gospodar, chibzuit, corect, adică, pe scurt... sas. În mandatul lui Schnell, nivelul de trai şi condiţiile de viaţă din Braşov erau comparabile cu cele din Germania.

„Oraşul se dezvolta. În primul rând se dezvolta pentru că se stabileau tot mai mulţi oameni în el. Oraşul, dintr-odată, s-a triplat, ceea ce pare aproape de necontrolat, or edilii au avut o problemă extraordinar de grea să-i poată găzdui pe aceşti oameni, să le găsească locuinţe, iar când vorbim de locuinţe trebuie să vorbim de tot ce înseamnă canalizare, asfaltare şi toată această reţea de utilităţi”, spune Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene George Bariţiu din Braşov.

Un alt primar important a fost Tarquiniu Prişcu, care a condus destinul oraşului între anii 1935 şi 1938. A introdus reţeaua de gaze în oraş înaintea Clujului şi a amenajat pentru turişti Poiana Braşov. Publicaţia clujeană „Viaţa Ardealului” scria, în august 1936, despre realizările edilului care a modernizat staţiunea. Apa, telefonul şi lumina electrică au fost introduse în timpul mandatului său. În aceeaşi perioadă a fost modernizat şi drumul care duce în Poiană.

"În perioada interbelică oamenii nu răsăreau dintr-un partid politic pe postul de primar. Erau oameni care aveau în comunitate un anumit statut, un anumit prestigiu, o prestanță profesională, clar că nu aveau o pregătire deosebită pentru administrație," spune Nicolae Pepene, istoric.

Între 1928 şi 1938 s-au construit cele mai multe clădiri, iar oraşul avea un aer occidental, cu restaurante cochete în celebra piaţă a negustorilor (astazi Piaţa Sfatului). În aceeaşi perioadă s-a introdus iluminatul public modern şi tramvaiul cu abur. Braşovul avea şi 51 de autobuze ultramoderne pentru transportul în comun. Un oraş european cu o economie înfloritoare.