PROIECT DE ŢARĂ | Oraşul lui Brâncuşi trăieşte din minerit
Deşi pot fi imaginate lesne sejururi de turism cultural, în oraşul din care a plecat în lume Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu trăieşte, aproape exclusiv, din minerit şi producerea de energie electrică. Aşa că orice problemă a Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare angajator din zonă, se reflectă imediat în economia locală.
Dumitru Pârvulescu, preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie: „Complexul Energetic Oltenia înseamnă în primul rând asigurarea veniturilor pentru aproximativ 15 mii de familii”.
Salariul mediu este 1.700 de lei.
Geo Popescu, şef Serviciu în cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj: „Procesul investiţional este destul de slab în judeţul nostru. Nu se creează locuri de muncă şi atunci, în căutarea locurilor de muncă, tineretul alege să plece în judeţele puternic dezvoltate”.
În ultimii 25 de ani, s-a discutat de nenumărate ori despre amenajarea Căii Eroilor, care urma să unească operele lui Brâncuşi cu Parcul Central şi Parcul Coloanei Infinitului, fără să se întâmple apoi nimic.
Autorităţile locale nu au ştiu cum să administreze comoara lăsată la Târgu Jiu, de Constantin Brâncuşi. Aşa s-a ajuns ca Poarta Sărutului să fie spălată cu furtunul, cu jet de apă sub presiune, sau Coloana Infinitului să fie şi ea spălată cu mopul.
La Târgu Jiu vin anual doar 44.000 turişti, de aproape două ori mai puţin decât în Sighişoara. Un oraş de trei ori mai mic, dar în care autorităţile au înţeles repede potenţialul uriaş al specificului medieval şi au jucat corect cartea turismului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
