Sari la conținut

RAPORT DE ȚARĂ. Bucureştiul ascunde comori arhitecturale şi poveştile vechilor elite

Casa diplomatului Alexandru Paleologu de pe strada Armenească din Capitală te invită la o călătorie în timp, în lumea strălucitoare a saloanelor și a ceaiurilor, unde conversația inteligentă era regină. După Al Doilea Război Mondial, literatul a intrat imediat în atenția organelor de represiune ale regimului comunist: era urmaș al unei vechi familii boierești și apropiat al lui Constantin Noica - nu a durat mult înainte să devină și deținut politic. Locuința Paleologilor a devenit, fără voie, o armă în mâinile securiștilor.

„Era plină casa de chiriaşi, de aia au şi disparut tot felul de lucruri, s-au distrus mobile şi era foarte dificil de trăit în casă în anumite momente”, povestește Theodor Paleologu, deputat PDL.

Locatarii de astăzi sunt urmașii scriitorului. Construcția cubistă din anii 30 reconstituie cu fidelitate atmosfera din vechile case boierești. Stau la loc de cinste biroul la care scria Alexandru Paleologu, moștenit de la mama sa, cărțile de drept ale tatălui scriitorului şi portretul bunicului său, politicianul conservator Mihail Paleologu.

Casa academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici, cruțată de la naționalizare

Când pășești într-o altă casă, cea a academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici, primul sentiment este că te-ai întors miraculos într-un timp tihnit, în care viața era cu dichis. Locuința, proiectată de germanul Johannes Schultz, a fost clădită în pretențiosul stil eclectic, care făcea furori în Parisul acelor vremuri.

„E una din casele care au fost construite pe la sfârşitul secolului al 19-lea, în 1894, 95, şi a fost făcută de Griguţă Cantacuzino, străbunicul meu, care a moştenit pământul ăsta de la caimacanul Constantin Cantacuzino”, spune academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Înainte de încercările prin care avea să treacă, locuința avea cu totul alt chip.

„E o casă care era cu totul altfel structurată, cu un salon foarte mare, tip Belle Epoque, cu o sufragerie extraordinar de elegantă, cu un birou foarte mare acolo, dar care toate au dispărut. Pentru că prin 1944 a fost bombardată şi bomba a rupt casa în două şi toată partea dinspre răsărit a casei a fost pulverizată”, povestește academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Distrusă, casa nu i-a mai interesat pe comuniști, care au cruțat-o de naționalizare. Totuși, proprietarii au fost siliți să împartă locuința cu mai mulți chiriași, până în 1980. În casa Bălăcenilor se aduna acum un veac lumea „subțire” a Bucureștilor la dineuri și baluri. Răsuna muzică de pian și de gramofon și se dansa, după moda vremii, vals și Charleston. Martha Bibescu și regina Elisabeta se numărau printre oaspeții casei.

Antrenorul Dumitru Lecca, prima casă din cartier

Tot în București se află și casa în care a crescut antrenorul Dumitru Lecca, urmașul unei familii cu îndelungată tradiție militară. Străbunicul său, generalul Dimitrie Lecca, a participat la conspirația care l-a detronat pe Vodă Cuza.

„A fost prima casă din acest cartier. Deci, practic, la momentul construirii ei, era o casă la marginea Bucureştiului de atunci”, explică Dumitru Lecca, antrenor de baschet.

Dumitru Lecca a moștenit casa de la bunicul său, generalul Atanasescu, aghiotant al reginei Maria. În 1950, casa a fost confiscată de comunişti, care s-au şi mutat. Pentru că avea origini nesănătoase, Dumitru Lecca a fost arestat la doar 16 ani şi închis la Rahova și la Jilava.

„Acolo se murea. Nu era o vacanţă sau o plimbare pe undeva, undeva unde te ţinea două, trei luni şi îţi arăta cu degetul. Ăsta a fost scopul şi nu pot să spun că nu şi l-au atins”, rememorează Dumitru Lecca.

Pedepsit exemplar, Dumitru Lecca a ajuns tehnician de instalații și a muncit ani întregi pe șantierele care construiau România socialistă. A făcut apoi baschet de performanță și a devenit chiar antrenorul echipei naționale, dar asta după 1989. Familia Lecca a trăit exilată la ultimul etaj, în vreme ce odăile bune le fuseseră distribuite cadrelor de nădejde din partidul comunist.

Bombardate, prădate și locuite de străini în timpul regimului comunist, câteva dintre casele boiereşti din Capitală au rămas în picioare și înfruntă vremurile moderne. Și-au păstrat aerul de altădată, reconstituit azi doar prin câteva obiecte salvate de lăcomii și neștiințe trecătoare.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.