RAPORT DE ȚARĂ. Frumusețile din Maramureș, condamnate de infrastructură
Maramureşul este ultimul judeţ din România în care asfaltul european, fără petice, este un lux. Un întreg judeţ nu are niciun kilometru de drum reabilitat de la zero.
„Termenul de viaţă a acestor drumuri a expirat acum 20 de ani. De 20 de ani de zile în Maramureş nu facem decât să peticim acolo unde se fac gropi la început de an fără a avea posibilitatea de a interveni concret”, a declarat Gabriel Zetea - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Judeţul Maramureş este la 600 de kilometri de Bucureşti, adică la capătul tuturor coridoarelor de interes naţional, iar fondurile de la centru s-au pierdut pe drum. Fondurile proprii sunt mult prea puţine pentru astfel de investiţii. Singura salvare ar fi fondurile europene, dar nici cu acestea nu au avut prea mare noroc.
„Există proiecte depuse de către Consiliul Judeţean Maramureş pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru reabilitarea drumurilor judeţene. Avem 60 de kilometri de drum în reabilitare din Baia Sprie până în Bârsana”, a mai spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Adică un drum vital care ar costa 20 de milioane de euro şi care ar trebui să lege cele două zone ale Maramureşului: cel de sud, modern, şi cel de nord, Maramureşul Voievodal, despărţite de munţii Gutâi. Însă după buna cutumă românească, acest proiect s-a împotmolit în urmă cu trei ani, în stadiul licitaţiilor.
Reprezentanţii autorităţilor locale spun că vor relua demersurile pentru a avea un nou executant care, într-un an de zile, ar trebui să finalizeze acest proiect. Rezultatul ar fi 60 de kilometri reabilitaţi, adică mult prea puţin în comparaţie cu nevoia acută a Maramureşului de a reface nu mai puţin de 800 de kilometri de drumuri judeţene.
Nu doar infrastructura rutieră lasă de dorit, ci şi cea feroviară.
„Ca un amănunt picant şi de ordin tehnic, traficul feroviar pe relaţia Baia Mare-Satu Mare, cu deviaţie sigur către Halmeu, care e punctul de frontieră către Europa de Nord, are o medie de trei călători pe zi, pe tren”, a mărturisit Sorin Bota - preşedintele departamentului de transporturi din cadrul PSD.
Cu alte cuvinte, pe un sfert din calea ferată din judeţul Maramureş rentabilitatea este zero. Dacă la acest lucru mai adăugăm şi faptul că infrastructura feroviară este în urmă cu cel puţin zece ani faţă de cea rutieră, obţinem peisajul unui declin care se răsfrânge zi de zi şi asupra condiţiilor pe care le poate crea judeţul pentru schimburile comerciale.
Este drept că Maramureşul poartă şi povara unei poziţionări geografice care face ca toate rutele principale spre ţară sau străinătate să îl ocolească. Are însă un mare potenţial: o graniţă întinsă cu Ucraina.
Relaţia cu Ucraina este pentru maramureşeni un colac de salvare economic. Pentru a-l prinde însă, românii trebuie să facă un tunel pe sub muntele Gutin. Despre acest proiect se vorbeşte de mai bine de zece ani, inclusiv finanţarea europeană de 100 de milioane de euro ar putea fi accesată cu succes, în zadar însă.
„Criterii economice de susţinere a lui există, problema a fost că până acum nimeni nu s-a apucat serios de acest proiect decât în preajma alegerilor electorale, când se anunţă că ne vom ocupa de acest proiect. După care, dacă făceai un pas, cineva avea grijă să-ţi şteargă urmele acelui pas”, a completat Sorin Bota.
Astăzi, Ucraina, ca partener economic, are atenţia îndreptată către nordul Ungariei care a ajuns cu autostrada în graniţă, undeva la 100 de km de Baia Mare. În România trebuia să existe acum un drum rapid care să lege Baia Mare de Satu Mare şi să se termine în final pe autostrada M3 din Ungaria. Ne-am făcut de ras însă, şi de această dată.
„În acest moment nu avem nici măcar un metru, ca să nu spun un kilometru, nici măcar un metru din acest drum început şi nici măcar perspectivă”, a recunoscut Gabriel Zetea - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Mai mult, din studiile de fezabilitate pentru acest drum important a rezultat că cei şaizeci şi ceva de kilometri de drum ar urma să coste 996 de milioane de euro, o sumă mult prea mare pe care România nu şi-o poate permite.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
