RAPORT DE ȚARĂ. Harghita, patria cartofului

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

O astfel de asociaţie este în comâna Sânmărtin. Acolo l-am găsit pe domnul Keresztes. S-a asociat cu țăranii care aveau terenuri în comună şi cultivă în total 500 de hectare cu sfeclă, grâu și cartofi. Pe 100 de hectare sunt doar plantații de cartofi, din care scoate o producție de aproximativ 3.500 de tone, în funcție de sezon. Restul terenurilor sunt împărțite între sfeclă de zahăr și cereale. La o primă vedere poate părea o afacere profitabilă. Dar și riscurile sunt pe măsură. Seceta este principalul inamic al agricultorilor. Iar vara anului trecut a dat bătăi de cap tuturor.

„Zi și noapte, aproape trei luni de zile, am irigat. Și așa am reușit cât de cât. Altfel, puteam să închidem firma, ajungea în lichidare pentru că nu reușeam să recuperăm banii investiți. Anul trecut vă pot spune că am pierdut cam o treime din mijloacele circulante", a povestit Keresztes Vicențiu, inginer agricol.

Anul de vârf în producția de cartofi a fost 2011. Atunci a fost chiar o supraproducție, iar asta a făcut ca agricultorii să rămână cu sacii de cartofi în depozite. Anul trecut, însă, micii cultivatori au pățit același lucru, dar de această dată din cauza importurilor. Tocmai de aceea autoritățile încearcă să găsească soluții.

„Ministerul Agriculturii avea o inițiativă, acum două săptămâni a pornit o acțiune destul de serioasă prin care sunt verificate toate loturile de import, atât de consum cât și de sămânță, ca să introducem în țară măcar numai cartofi de calitate. De acum încolo trebuie să avem grijă... de produs e ușor, dar trebuie să avem grijă prin valorificare, prin ambalare, împachetare, introducerea pe piață", a explicat Torok Eugen, director executiv D.A.D.R., Harghita.

Depozitele asociațiilor arată ca adevărate centre de producție. Cartofii sunt descărcați, curățați, sortați pe mărimi, cu o mașină de calibrat, apoi sunt ambalați și vânduți comercianților. Din depozit, kilogramul de cartof iese cu aproximativ 80 de bani, iar pe tarabele din piață ajunge să se vândă chiar cu 2 lei și 50 de bani kilogramul. Agricultorii sunt nemulțumiți de această diferență de preț și se plâng că banii câștigați nu-i ajută să se dezvolte, cu atât mai puțin să se compare cu producătorii europeni.

„Acciza pe motorina folosită de un fermier din Germania, indiferent de cantitate, nu este limitată și nu este plătită. Tot aici, tractorul, în agregat cu remorca, cu care transportă el produsele în zona lui, nu se consideră mijloc de transport. Deci nu are taxe de drum. Ei au mult mai multe subvenții decât avem noi", a declarat Gyorgy Jozsef, președinte cooperativa "Agro Com Sic", Harghita.

Motiv pentru care din ce în ce mai mulţi harghiteni vor să lase tradiţia deoparte şi să se reprofileze spre culturile de cerealele și sfeclă de zahăr. Pentru acestea, subvențiile de la stat sunt mai consistente, iar cheltuielile pentru culturi sunt mai mici.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.