RAPORT DE ȚARĂ. În Argeș este produs magiunul de Topoloveni, recunoscut la nivel european

Data publicării:
topoloveni

Prune proaspete fără zahăr transformate în magiun după aceeași rețetă din 1914. Produsul uimitor de simplu i-a cucerit şi pe membrii familiei Regale, dar și pe oficialii NATO şi este singura marcă înregistrată a României în Uniunea Europeană. Bibiana Stanciulov a reinventat magiunul și l-a transformat în brand românesc. Povestea începe în 2001, când a cumpărat vechile cazane ale unei fabrici din Topoloveni.

La început a exportat magiun în butoaie. Străinii îl puneau în borcane și îl vindeau cu altă etichetă, chiar și în România. Pentru că și-a dat seama că nu primea nici cinci la sută din prețul real, românca a început să vândă magiunul ambalat în borcane. Nu a reinventat roata, dar nici nu a folosit vreun aditiv ca să sporească producţia.

În fabrica de la Topoloveni, fiecare borcan cu magiun este ambalat individual. Obținerea magiunului e pură alchimie, spune directorul de producție al fabricii. Cecilia Găgean lucrează în domeniu de peste 20 de ani.

Pentru că produce magiun doar două luni pe an, cât timp gustoasele prune românești sunt pe piață, afacerea mai acoperă peste 12 sortimente de dulceață. Pentru o astfel de afaceri ai însă nevoie de curaj.

„În momentul în care începi o asemenea aventură, trebuie să uiți de tine. Trebuie să uiți că exiști, trebuie să uiți că îți trebuie concediu, și că banii vor veni mâine”, spune Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de Topoloveni.

Își promovează produsele la târgurile de produse tradiționale, unde omul caută produse fără aditivi, cu gustul mâncării ca la mama acasă. Au ajuns inclusiv la târguri din Germania sau Franța. Tot la export merge și 20% din producția obținută la cea mai mare fabrică de conserve de legume și fructe din Topoloveni, care are peste 80 de angajați. În urmă cu 60 de ani, aici se produceau anual 20 de mii de tone magiun și marmeladă pentru armată, o producție record pentru acea perioadă. După ce în anii de după Revoluție, locul a ajuns o ruină, cumpărat de un investitor și retehnologizat în 2002.

Suc de mere natural. Pentru un litru se folosesc două kilograme de mere

Tot din prelucrarea fructelor din zona Argeșului trăiește și un mic producător de suc de mere.

„E făcut din fruct presat la rece, pasteurizat, nu conține nici apă, nici coloranți, nici zahăr și nici conservanți”, spune Laurențiu Mănoiu, producător de suc de mere.

Rețeta sucului e la fel de simplă ca cea a magiunului. La fiecare litru de suc este nevoie de două kilograme de mere și niciun strop de aditivi. Românii sunt însă greu de convins.

„Lumea e reticentă, nimeni nu te crede că e natural sută la sută. Îți trebuie foarte multă rabdare, nu e o afacere profitabilă, este o afacere să te ții cât de cât pe zero”, mărturisește Laurențiu Mănoiu.

Zilnic, la mica fabrică din comuna Budeasa sunt produși 40.000 de litri de suc, traduşi în vânzări de 160.000. La fel ca cei trei producători, alte câteva mii de antreprenori argeșeni au un aport important în PIB-ul României. Argeșul ocupă locul opt în funcție de acest indicator cu 19 de miliarde de lei anul trecut. Județul a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului în anii de criză, de peste 35 de procente.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri