RAPORT DE ȚARĂ. La Cetatea Poienari, din Argeș, se ajunge urcând 1.480 de trepte
Puțini sunt cei care știu că, peste numai câteva luni, vor schia pe cea mai nouă pârtie din regiune. În ciuda potențialului nevalorificat, Argeșul uimește prin frumusețea peisajelor montane și a pădurilor care acoperă mai mult de un sfert din teritoriul județului.
Turiștii traversează șoseaua Transfăgărășan, care șerpuiește printre munți și pot vizita cetatea Poienari, folosită ca reședință de Vlad Țepeș. Localnicii spun chiar că, dacă ar fi corect pusă în valoare, importanța istorică a cetății ar putea rivaliza chiar și cu celebrul Castel Bran. Până atunci, doar temerarii se încumetă să urce toate cele 1480 de trepte până în vârf.
La 44 de kilometri de Curtea de Argeș, într-o zonă înconjurată de munți, o scară de beton urcă de la poalele muntelui până în vârf. Acolo sunt ruinele cetății Poienari.
Cetatea Poienari a fost construită pe post de fortăreață împotriva otomanilor, dar a fost folosită și ca reședință de domnitorul Vlad Țepeș. Așa că, anual, mii de turiști vin aici atrași de poveștile cu strigoi. Însă pentru a ajunge în vârf trebuie să urci nu mai puțin de 1480 de trepte. Drumul durează mai bine de jumătate de oră, însă priveliștea din cetate merită tot efortul. De aici se vede șoseaua Transfăgărășan, în toată splendoarea sa.
Turiștii care s-au încumetat să străbată pădurea de fag descoperă aici ruinele unei cetăți mai puțin promovate decât castelul Bran, dar la fel de legendară - aici, spun cei din zonă, ar fi fost de fapt reședința reală a lui Vlad Tepeș. Din impunătoarea fortăreață au rămas doar pereții. Legenda spune că Vlad Țepeș a vrut să-i pedepsească pe negustorii din Targoviște și i-a adus pe toți pentru a ridica această cetate. Ei au făcut acest lucru în mai puțin de o săptămână.
Turiștii se conving repede că nu găsesc nici urmă de strigoi, o figură atât de populară în legendele care îl au în prim-plan pe Vlad Țepeș, ci doar un eșafod și o scenă care recreează imaginea unor hoți trași în țeapă.
Nicolae Pârvu este cel care le povestește turiștilor istoria zonei. El se ocupă de administrarea cetății de patru ani, așa că urcă zilnic cele 1480 de trepte până în vârf. Mărturisește că este mai greu iarna, când fiecare treaptă trebuie curățată de zăpadă cu grijă, lucru ce durează și două zile, chiar dacă turiștii lipsesc. În schimb, acum nu duce lipsă de vizitatori curioși.
La numai câteva zeci de kilometri distanţă, Mănăstirea Curtea de Argeş este, de departe, cel mai cunoscut obiectiv turistic al acestei părţi de ţară. Construită în secolul al XVI-lea, pe locul vechii mitropolii a Ţării Româneşti, mănăstirea este o adevărată capodoperă arhitecturală ctitorită de Neagoe Basarab, cu pictura interioară realizată în vremea lui Radu de la Afumaţi.
Interiorul catedralei este la fel de spectaculos. Pronaosul este în acelaşi timp necropolă pentru domnitorul Neagoe Basarab, familia acestuia, dar şi pentru regii şi reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, ale căror morminte sunt acoperite cu lespezi de piatră. Mănăstirea Curtea de Argeş este învăluită în aer de legendă - cea a Meşterului Manole şi a jertfei supreme.
Povestea spune că Manole, tocmit de domnitorul Neagoe Basarab să contruiască biserica, şi-a sacrificat soţia însărcinată. Singura posibilă dovadă a existenţei sacrificiului este presupusul mormânt al Anei, o cruce pe peretele sudic al Mănăstirii. Sute de turişti şi pelerini trec zilnic pragul Mănăstirii Curtea de Argeş. O bună parte din străinătate.
Mănăstirea Curtea de Argeş are rang de catedrală şi peste 100.000 de turişti îi calcă pragul în fiecare an.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
