RAPORT DE ȚARĂ. Opt biserici de lemn din Maramureș sunt în patrimoniul UNESCO

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Valoarea lor a fost recunoscută şi de specialiştii din străinătate, astfel că opt dintre bisericile de lemn din Maramureş sunt în patrimoniul UNESCO.

Construită în 1721, pentru comunitatea greco-catolică din sat, biserica din Surdeşti găzduiește şi azi slujbe pentru enoriaşi.

Ridicată de Ion Macarie, un renumit meșter al vremii, Biserica din Surdești a fost la vremea ei cea mai înaltă biserică de lemn din lume, cu un turn din stejar care măsoară 54 de metri. A fost depășită de curând de o biserică de la Săpânța, care are o înălțime de 80 de metri.

Ceea ce o diferențiază de celelalte monumente de lemn din zonă este forma pridvorului, care are două rânduri de arcade suprapuse, identice ca formă, dar cu deschideri diferite. Pentru valoarea ei inestimabilă, biserica a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, în 1999.

Monumentul din lemn, care a rezistat aproape trei secole, riscă acum să dispară pentru că are nevoie urgentă de reparații. Valoarea acestora poate ajunge la câteva sute de mii de euro.

La mai bine de 30 de kilometri distanță de Surdești se ridică falnic un alt monument din lemn. Biserica din Budești este una dintre cele mai vechi din Maramureșul istoric, ridicată în 1643. Meșterul a ales să o asambleze din lemn de stejar ca să reziste cât mai mult. Istoria spune că localnicii au lucrat cot la cot cu meseriașii vremii și au adus pietre dintr-un râu din apropiere pentru zidirea soclului.

Istoria spune că în trecerea lui prin Maramureș, Pintea Viteazul și-a lăsat cămașa de zale, care cântărea zece kilograme, în grija credincioșilor din Budești. Piesa stă și acum la loc de cinste în biserică, agățată pe perete, la intrare. Monumentul are însă ceva ce îl deosebește de toate celelalte din zonă.

Nu toate bisericile maramureșene și-au păstrat însă destinația. Construită în 1720 ca biserică de mănăstire pe Valea Izei, cea de la Bârsana stă cu lacătul pe ușa, după ce a fost strămutată, în 1800. Chiar dacă biserica este închisă, mănăstirea reușește să atragă în fiecare an zeci de mii de turiști.

Mari personalităţi ale culturii române au găsit linişte aici. Nicolae Steinhardt și-a petrecut ultimii ani din viață la mănăstirea Rohia, în apropiere de Târgu Lăpuș. Părintele Nicolae este cel care a aranjat biblioteca mănăstirii, care era o simplă magazie de cărți. Chilia lui Nicolae Steinhardt a fost transformată în muzeu, loc unde sunt păstrate toate lucrurile personale care au aparținut marelui scriitor.

Manuscrisele „Jurnalului fericirii”, testamentul literar al lui Steinhardt, au fost confiscate de două ori de comuniști, dar rescrise de fiecare dată de părintele Nicolae. Cartea a fost tradusă în șapte limbi.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.