Sari la conținut

RAPORT DE ȚARĂ. Suceava a câștigat confruntarea cu Botoșaniul

Note pentru specificul local
„Suceava stă mai bine, 9 pentru Suceava. Are inventarul cultural, istoric, avem cetatea lui Ștefan, mănăstiri. Botoșani rămâne cu partea de creație culturală, pe zona personalităților. 7 pentru Botoșani”, a spus Ciprian Ciucu, director de programe CRPE.

„Exact la fel. Am fost în ambele zone, dar Suceava are și mănăstirile, cetatea de scaun, relieful o ajută. 7 la Botoșani, pentru trecut”, a spus Radu Limpede, analist economic.

„Exact invers dau notele. Oamenii sunt cei mai importanți”, a subliniat Mihnea Preotesi, sociolog.

Note pentru administrație, infrastructură și mediul de afaceri

„Mai convingătoare e Suceava, deși acolo percepția mea asupra administrației locale e una relativ negativă, simt mai multă corupție, sunt probleme de mediu și defrișări ilegale. S-a dezvoltat , însă e meritul oamenilor, meritul celor care au trimis bani în țară. Pentru Suceava 8, la Botoșani aș merge cu un 7”, a spus Ciprian Ciucu.

5 pentru Suceava, 3 pentru Botoșani. Potențial nevalorificat la Suceava, nu a atras investiții străine. Județele sunt departe, e adevărat, dar în comerț de aici se puteau ridica antreprenori buni, se puteau atrage investiții majore. Sunt admirator al bucovinenilor, sper ca potențialul să fie valorificat”, a explicat Radu Limpede.

„Aceleași note mici, 4 la fiecare”, a spus Mihnea Preotesi.

Note pentru calitatea vieții

Mihnea Preotesi consideră că, în comparație cu nivelul calității vieții din București, de exemplu, cea din cele două județe este mică, însă este comparativă cu a altor județe.

„Este o notă în tonul general. Pentru majoritatea oamenilor, calitatea vieții e proastă. O notă medie, un 7, aș da. De fapt, nota 8 la amândouă”, a spus Mihnea Preotesi.

Nota 7 la Suceava și 6 la Botoșani au fost notele lui Radu Limpede.

„Aș da note mai mari, dar aș ieși din schema națională, am dat note mai mari la orașe universitare. Nu pot să dau note de 8 dacă nu se rezolvă și partea de educație”, a spus Radu Limpede, care crede că noua reîmpărțire a României ar putea ajuta dezvolatrea zonei.

Ciprian Ciucu a mers tot pe mâna județului Suceava, pentru că crede că sunt mult mai multe oportunități aici, pleacă mai puțini oameni din Suceava. „8 în Suceava și 7 în Botoșani, și datorită faptului că Botoșeaniul mi se pare un județ mai lipsit de oportunități și mai izolat”, a spus Ciprian Ciucu.

Astfel, Suceava a câștigat confruntarea cu Botoșani cu scorul general de 65 la 58.

„E o problemă de mentalitate între bucovineni și moldoveni”

„Avem un spirit mai mare, dacă ne raportăm la istorie, partea țării a fost prima capitală a statului moldav. Este un ținut cu oameni care cred în Dumnezeu. Am reușit să păstrăm moștenirile, calitățile moștenite din trecut. Avem multe etnii, avem germani, lipoveni, evrei, ruși, polonezi. Trăim în pace, ceea ce ne-a dus în situația de a fi mândri, responsabili”, a subliniat Cătălin Ioan Nechifor, președinte CJ Suceava.

E o problemă de mentalitate între bucovineni și moldoveni. Bucovinenii sunt oameni harnici, cu inițiativă, spirit civic, au o altă mentalitate, nu așteaptă să fie împinși de la spate. În ultimii ani au fost diverse calamități, dar aici oamenii se preocupă, dau dovadă de solidaritate, e o altă mentalitate, ce vine din perioada petrecută sub dominația Imperiului habsburgic, ce ne-a schimbat, a lăsat o amprentă asupra cetățenilor”, a explicat Ioan Lungu, primarul Sucevei. 

Regiunea nord-est din care facem parte e cea mai săracă din Europa. Nu e un lucru de mândrie, dar asta e realitatea. Dacă privim ponderea Sucevei ca PIB în regiune, lucrurile stau mai bine. Ca șomaj stăm relativ bine, circa 5,7%. Însă trebuie să se țină cont că aici nu au fost investiții de stat masive, ca în alte zone”, a spus președintele CJ Suceava.

„Avem un mare centru universitar, puternic, 13.000 de studenți, ceea ce aduce un plus în activitatea economică. Atuul trebuie valorificat, municipiul are mult potențial”, a precizat primarul Sucevei, spunând că în plan economic există și un proiect al unei centrale termice noi în Suceava.

Investițiile s-au orientat către vestul țării, noi eram la celălalt capăt al țării. Acum avem un atu, suntem granița UE cu spațiul ex sovietic, avem aeroport, care este în curs de modernizare, transformare într-unul internațional. Nu vom mai avea bariere în atragerea investitorilor”, a adăugat el.

Cât de mult contează brandul Bucovina?

Lucian Gheorghiu, directorul Camerei de Comerț și Industrie din Suceava, spune că Bucovina este un „tărâm binecuvântat”.

Pentru Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, Bucovina este „o lume care încă mai există” în condițiile integrării în UE și a pătrunderii arhitecturii din alte zone în dauna arhitecturii lemnului.

Pentru caricaturistul Mihai Pânzaru, născut în București, dar care nicăieri nu s-ar simți ca în Bucovina, acest ținut este „grădina de bucurie a sufletului unui artist”.

Paul Brășcanu, un pasionat al căilor ferate și autor al cărții „Drum de fier prin praf de pușcă”, a vorbit despre rețeaua de căi ferate dezvoltată de Imperiul austro-ungar încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru că de aici se făcea aprovizionarea, aici era lemnul, aici erau apele minerale. La Vatra Dornei calea ferate ajunsese deja în 1902.

Suceava își dispută cu Harghita și Covasna statutul de cel mai mare producător de cartofi. Movul de Bucovina sau albastrul de Bucovina sunt varietăți de cartof cu un gust special. Carnea de vită, murăturile, produsele din lapte, apele minerale (Emil Ursu spune că a văzut apă minerală „Dorna” în magazine din New York), dar și păstrăvul reprezintă cel mai bine ținutul Bucovinei.

Vicepreședintele CJ Botoșani: Infrastructura a jucat și joacă în continuare feste județului

Costică Macaleți, prefectul județului Botoșani, Gheorghe Sorescu, vicepreședintele Consliului Județean Botoșani și omul de afaceri Iulian Căzăcuț, director general al companiei Doly-Com, au fost invitații Sandei Nicola pentru a prezenta atuurile județului lor în cursa regionalizării.

Prefectul de Botoșani, Costică Macaleți, i-a ironizat, glumind, pe colegii săi din Suceava, care ar vrea, crede prefectul, ca fiecare județ să fie o regiune.

„Ideea este ca un grup de județe, în funcție de vecinătăți și posibilități socio-economice, să creem noi regiuni cu care să putem ieși în Europa, să stăm de vorbă față în față cu structurile europene”, crede Costică Macaleți.

Prefectul se declară însă mulțumit de structura vehiculată până în prezent și este de părere că nici nu ar putea să fie altfel, iar cetățenii vor simți dezvoltare.

Gheorghe Sorescu, vicepreședinte CJ Botoșani, consideră că Botoșaniul are foarte multe valențe, inclusiv turistice, având în vedere că are de aici provin cinci sute de mari personalități.

Întrebat ce poate aduce bun regionalizarea pentru oamenii din zonă, vicepreședintele CJ Botoșani crede că în acest context trebuie gândite posibilitățile de accesare a fondurilor europene. „În contextul unei regiuni de dezvoltare putem să ne gândim la o infrastructură mai performantă, mai bună, care să îi permită Botoșaniului o dezvoltare și, dacă vreți, să-și pună în valoare potențialul actual”, a precizat Gheorghe Sorescu.

Omul de afaceri Iulian Căzăcuț a mărturisit că se simte european încă din 2002, când a început să circule liber în Europa, și crede că aceast proces de regionalizare este parte a celui de europenizare.

Prefect Costică Macaleți a detaliat că va exista o capitală administrativă, cel mai probabil Iașiu, dar că vor exista și centre unde vor exista centre ale diferitelor activități. „Agricultura cred că ar trebui să fie la Botoșani sau alte direcții să fie în județ”, este de părere prefectul Costică Macaleți.

„Cetățenii au așteptări în ideea rapidității comunicării cu administrațiile și a se le rezolva problemele mai repede și, cu o gândire pragmatică, cred că se poate face asta”, a conchis prefectul.

Vicepreședintele CJ Botoșani a subliniat, în acest context, că infrastructura a jucat și joacă în continuare feste județului.

„Am făcut și facem toate demersurile și cred că lucrurile astea nu mai pot române la nivelul de promisiuni. Eu sunt convins că vom depăși această problemă majoră și Botoșaniul va reprezenta pentru România o zonă cu potențial de creștere foarte mare”, a spus Gheorghe Sorescu.

Întrebat pe cine vede în postura de guvernator, vicepreședintele CJ a spus că nu s-aș hazarda să dea un nume, însă ar dori ca acesta să fie „un reprezentant care să urmărească toate interesele oamenilor din regiune, inclusiv pe cele ale botoșănenilor”.

Botoșani, orașul domnițelor

„Sunt de acord cu sintagma că Botoșani este județul geniilor. Nu există român care s-a născut aici sau oriunde în lume să nu știe despre cele patru mari genii de aici”, a spus Petruț Pârvulescu, scriitor, profesor de istorie, filosofie.

Botoșani era orașul domnițelor. Spre deosebire de alte localități, toate veniturile și administrarea de altă dată a orașului intrau în patrimoniul domnițelor țării. Un oraș înclinat către cultură, muzică, o religie frumos materializată în biserici ca Sf. Gheorghe, de care s-au ocupat domnițele. Se ocupau de reparațiile bisericiilor, de înzestrarea lor”, a explicat Lucia Olaru Nenati, scriitor, cercetător, poet.

„Botoșaniul ființează ca târg în documente din sec XVI, dar îl găsim și într-o pisanie a unei biserici, din 1550, o pisanie armenească. La Botoșani, pe lângă români au trăit diverse naționalități, începând cu armenii, cei mai vechi, apoi evreii. Evreii au reprezentat și în perioada interbelică o forță culturală și economică a Botoșaniului, au imprimat un spirit în partea de nord a Moldovei”, a explicat Petruț Pârvulescu.

La discuție a participat și Yassim Jaber, medic chirurg ortoped. El trăiește în Botoșani. „E vorba de destin, de aceea mă aflu aici. Am învățat la Iași de la un profesor foarte bun, țin minte operațiile grele pe care le făcea. A fost mentorul meu. Trebuia să transmit ceea ce am învățat. Nici pe dl Pesamosca nu îl uit, sau pe mulți colegi care m-au învățat. Cer scuze populației că nu putem oferi chiar tot ce trebuie, dar e nevoie de mulți medici pentru a avea o secție bună. Dotarea lasă de dorit, materialul existent este vechi”, a subliniat medicul.

Este o stare de spirit în Botoșani, stă deasupra realităților. Oricât nu ar vrea oamenii să accepte lucrul acesta, există un spirit tutelar care se imprimă în conștiințele celor de aici”, a conchis Lucia Olaru Nenati.

________________

Evaluarea a făcut-o un juriu special, găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti. A fost a noua confuntare din cadrul campaniei Digi24.

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat!

La ora intrării în emisie, pe site-ul Digi24 județul Botoșani se afla pe locul 25 cu 1174 de voturi, iar Suceava era pe locul 27, cu 1115. Votul continuă însă pe site-ul Digi24, în secțiunea specială dedicată „Raportului de țară”. Tot acolo puteți afla ce județe s-au confruntat până acum și cine a câștigat.

Săptămâna viitoare, în confruntarea pe care o propune Digi24 vor intra județele Mureș și Alba.

Etichete: suceava , Botosani , regionalizare , raport de tara , specific local , brand local

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale