RAPORT DE ȚARĂ. Telemeaua din Mărginimea Sibiului, cunoscută în toată țara

Pe lângă turism şi industrie o altă ramură de bază a economiei judeţului este şi agricultura. Investitorii din acest domeniu se remarcă prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului sau a orzului.

Dincolo de asta, este binecunoscut atât în ţară cât şi în străinătate, faptul că pe aceste locuri pitoreşti din inima Ardealului a început tradiţia oieritului în ţara noastră. De altfel, județul Sibiu deţine aproximativ 5% din numărul total de oi din ţara noastră. Aşa se face că oierii de aici ocupă primul loc pe ţară la acest capitol. Tot pe un loc fruntaş se situează Sibiul şi la producţia de lână sau de lapte de oaie sau capră.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Producţiile obţinute la culturile vegetale complementare creşterii animalelor, cotează agricultura sibiană pe locul doi pe ţară la producţia de nutreț cu aproape 80.000 de tone realizate anual. De asemenea la mere, cartofi, sfeclă de zahăr, grâu şi secară, recoltele obţinute situează judeţul Sibiu pe locuri superioare în agricultura naţională.

Unul din patru sibieni lucrează în agricultură. Suprafața agricolă care le stă an de an la dispoziție este de aproximativ 250.000 de hectare. De departe cea mai des întâlnită îndeletnicire este creșterea oilor. În tot județul sunt peste 510.000 de capete. Oierii din Marginimea Sibiului fac acum afaceri și tranzacții cu animale atât cu negustorii arabi, cât și cu fermierii și lanțurile de restaurante din Europa de Vest.

Unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din județ este Marcel Andrei, care a intrat în zootehnie înca din anii `60. La cei 63 de ani ai săi, fermierul din Marginimea Sibiului crește aproape 800 de oi, 40 de vaci, 20 de capre și 50 de purceluși din rasa mangalița.

„Am trecut din nou la rasa noastră autohtonă, la rasa mangaliţa şi la rasa Bazna. Carnea e cu mult mai gustoasă, plus că şuncă are slănină pe ea. Diferă enorm de calitatea cărnii de la mangaliţă”, a afirmat fermierul Marcel Andrei.

Fermierul a reușit să inventeze prima super - oaie „hybrid” din Marginimea Sibiului, ai cărei parinți sunt un berbec de vița nobilă din Germania, din rasa cap-negru și o țurcană 100% românească.

Practic, super oaia din Mărginimea Sibiului a luat ce era mai bun de la ambele rase: viteza de creștere a „capului negru german”, dar și rezistența la frig a mioarei noastre. Ciobănii din Sibiu vând un kilogram de carne de miel hybrid la export cu 20 de euro, iar profitul obținut din afacere poate depași 20.000 de euro anual.

Nici caprele şi nici iezii nu duc lipsă de comenzi. Acestea au crescut cu aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, spun fermierii.

De aproape patru ani doamna Monica Cucerzan din satul sibian Târnava crește în jur de 400 de capre. Anul acesta, are 170 de iezi, care până de Paște vor crește îndeajuns de mari să fie tăiați.

În Sibiu, cine nu se pricepe la animale, poate să se orienteze spre cultivarea pomilor fructiferi, așa cum a făcut domnul Severin Bucur din satul Rășinari.

Merele pe care le culege din livada sa sunt sortate pe categorii. Cele mai frumoase merg la piață, în timp ce fructele mai mici sunt transformate în suc.

Peste 20 de milioane de euro au fost investiți în județul Sibiu, din 2007 și până acum, prin programul SAPARD. Alte peste 270 de milioane au fost atrase prin programele naționale de dezvoltare rurală. Regionalizarea ar putea confirma că întotdeauna este loc de mai bine și astfel vor fi atrase noi fonduri pentru alte investiții.