RAPORT DE ŢARĂ. Timiş. „Oricât de bun ar fi un ministru, nu are cum să vadă 3000 de comune şi 7000 de sate”

Data publicării:
2503 20timisbeta13-56770

Cum este privită regionalizarea aici? Au răspuns doi oficiali şi o locuitoare a Timişoarei.

Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, face o trecere în revistă a punctelor tari şi slabe ale judeţului, relaţiile cu vecinii, priorităţile regiunii, demersurile în Educaţie şi infrastructură şi miza regionalizării.

Titu Bojin: Punctele tari sunt în primul rând oamenii acestui judeţ, pe care trebuie să îi punem întotdeauna pe primul loc. Punctul slab până acum - dar sper să se îmbunătăţească şi această latură - este relaţia noastră cu Bucureştiul.

Am putea să ne promovăm mai bine ca regiune, mă gândesc eu, şi în principiu cred că totul se rezumă la bani. La impozite, care vin aici la noi - nu mai merg la Bucureşti. Şi nu mai sunt investiţi banii direct acolo, pentru că acum cam aşa e. Banii trebuie să rămână la noi şi să nu meargă la Bucureşti, pentru că se folosesc foarte mulţi bani acolo de la noi.

Reporter: Cum sunt relaţiile cu celelalte, judeţe, cu regiunea?

Titu Bojin: Avem o relaţie - zic eu - bună, foarte bună din punct de vedere al vecinătăţii, şi cu Caraş-Severin în mod deosebit, şi cu Hunedoara. Sigur, suntem într-o permanentă concurenţă cu Aradul, dar asta nu înseamnă decât un lucru bun. Şi eu cred că această vecinătate ne dă posibilitatea să fim în mijlocul - dacă vreţi - al acestor judeţe. Sigur, n-aş vrea să fiu obraznic, dar nu pot să nu o spun: suntem lider între cele patru judeţe.

Reporter: Care sunt priorităţile pentru acest an şi pentru următorii trei ani?

Titu Bojin: Prioritatea numărul 1 pentru mine sunt oamenii. După, putem discuta de alte priorităţi: infrastructură, tot ceea ce înseamnă căi de acces de la fiecare localitate spre centru. Să mergem mai mult pe investiţii chiar dacă vom face mai puţini kilometri de drum, dar ei să fie vizibili şi peste zece ani, şi peste 20 de ani.

Reporter: Care sunt riscurile unei puteri sporite pentru administraţia locală?

Titu Bojin: Dacă astăzi avem curajul să vorbim despre un ministru care poate să împartă banii la 40 de judeţe şi aproape 3000 de comune, de ce n-am putea discuta de un consiliu regional sau judeţean care are 40 de oameni care să gândească pentru judeţul respectiv? Important e ca de la nivel naţional să se dorească şi să se agreeze ideea transmiterii către regiune, către judeţ, a unor atribuţii, a unor posibilităţi materiale corecte, şi atunci sigur că se poate vorbi despre regionalizare.

Locuitor al Timişoarei: „Fără un pachet de măsuri de finanţare, regionalizarea va fi un eşec”

O locuitoare dintotdeauna a oraşului de pe Bega oferă un răspuns amănunţit şi realist: „Pentru Timişoara, cred că regionalizarea este benefică, dar pentru alte regiuni care nu sunt atât de dezvoltate, care nu încasează atâtea venituri la bugetele locale, mă îndoiesc. Dacă responsabilităţile vor fi trunchiate şi se dau numai sarcini neînsoţite şi de pachetul de măsuri de finanţare în condiţiile acestea, sigur că va fi un eşec.

Sorin Maxim, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, subliniază că beneficiile muncii oamenilor de aici se vor întoarce în favoarea lor: „O serie de decizii şi resurse vor fi realizate local. Şi acest lucru clar va fi resimţit în bunăstarea oamenilor, pentru că regiunea noastră nu este o regiune deficitară sau pe deficit, este o regiune care are un excedent de producţie şi acel excedent ar trebui să se simtă şi în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

Despre miza regionalizării, Sorin Maxim apreciază că „acest consiliu regional, guvernatorul sau preşedintele regiunii, trebuie să aibă o viziune foarte clară, să aprobe nişte planuri de dezvoltări economice care să aducă un plus pentru ultima comună şi pentru ultimul cetăţean din regiune. Dacă vom face ca şi acum, să centralizăm la nivel guvernamental, la nivel ministerial şi să discutăm, oricât de bun ar fi un ministru, nu are cum să vadă 3000 de comune şi 7000 de sate câte are Ţara Românească. Trebuie să şi ştie ce se întâmplă acolo. Trebuie să mergem mult mai aproape şi regionalizarea să ne poată da satisfacţia să ştim unde şi ce se poate face.”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri