RAPORT DE ȚARĂ. Tradiții de sute de ani, păstrate în zona Vrancei

Data publicării:
masca vrancea

Boteitul oilor sau transhumanţa este o tradiţie veche de peste 500 de ani care încă se mai păstrează neschimbată în satul Negrileşti din judeţul Vrancea. An de an, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, proprietarii de oi se întâlnesc cu ciobanii şi negociază preţul pentru care vor fi păstorite animalele.

La Negrileşti, ziua boteitului este o adevărată sărbătoare locală. Sătenii se îmbracă în costume populare şi vin la bisercă, unde participă la ritualuri specifice. La tocmeală, ciobanii stabilesc tariful pentru sezonul respectiv. Plata se face în brânză şi urdă.

Sătenii ciocnesc câte un pahar cu vin ca să consfinţească înţelegerea, iar oile sunt urcate pe munte. Însă doar după ce preotul face o slujbă pentru binecuvântarea animalelor.

Arta populară se păstrează de sute de ani nealterată în Vrancea. Locuitorii de aici se ocupă cu activităţi moştenite de la bunici şi străbunici: confecţionează măşti, instrumente muzicale sau vase, fiecare meşteşug specific unei zone.

Comuna Nereju este renumită pentru confecţionarea măştilor. Şerban Terţiu este unul dintre locuitorii care îşi ocupă timpul cu această îndeletnicire. Face măşti din lemn şi din piele de oaie care sunt purtate la diferite ocazii.

„Cele din lemn sunt mai greu de făcut, abia fac una pe zi, dar din piele fac câte două”, a afirmat meșterul.

A făcut sute de măşti la viaţa lui, dar spune că niciodată nu a confecţionat două măşti care să semene între ele.

Locuitorii din zona Vrancei poartă măştile la ocazii fixe: de Crăciun, de Anul Nou, la nunţi sau la înmormântări.

„Înainte când murea un bătrân, se îmbrăcau până la 10 băieţi cu măşti pe cap, cu cojoace pe ei şi cu lanţuri, se legau unul de altul şi era vataful care să-i dea pe foc şi focul pe mijloc”, povestește Şerban Terţiu.

Tradiţia spune că ritualurile în care participanţii poartă aceste măşti au rolul de a alunga spiritele rele. Veche de sute de ani este şi povestea Tudorei Vrâncioaia. Legenda spune că femeia l-a găzduit pe Ştefan cel Mare şi şi-a trimis cei șapte băieţi să-l ajute pe domnitor în lupta cu turcii.

Ştefan cel Mare, victorios ieşind din acea bătălie, a dat tuturor feciorilor Vrâncioaiei câte un munte şi fiecare localitate din zonă are numele unui dintre feciorii Vrâncioaiei”, explică Sorin Francu, directorul Teatrului Municipal "Maior Gheorghe Pastia" Focşani.

Bodeşti, Spireşti, Negrileşti, Barseşti, Spulber, Pauleşti şi Nistoreşti sunt localităţile care şi-au luat numele după fiii Vrâncioaiei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri