O comună bea apă plată pe bani europeni, alta își caută salvarea în nămol. Două lumi, la 40 km distanță

Data actualizării: Data publicării:
oameni la tara

La Mitreni, în Călăraşi, primăria a rămas fără jumătate din buget după ce a fost nevoită să returneze fondurile europene cheltuite cu sistemul de apă şi canalizare. În judeţul vecin Giurgiu, la Prundu, primăria a reuşit să folosească 8 milioane de euro pentru dezvoltarea localităţii. Tot bani europeni, şi acolo.

Lângă ruine, o casă şubredă. Două bătrâne îi împart odăile. Le păzesc doi câini priponiţi şi-o mână de icoane. Pe vremuri, amândouă au lucrat la conserve. Doar Ioana vrea să-şi depene însă povestea. Are 75 de ani, o pensie măruntă şi destule necazuri...

-Cu nailoanele alea-n geam? Acolo stai matale?

-Da, da... Le-am bătut aşa ca să... N-am acolo geam, n-am toc, n-am nimic...

-Cât ai pensie, matale?

-Şase milioane mi-a făcut şi mie acum. Şi patru sute.

Banii sunt pensie de C.A.P. De la conserve, unde a lucrat 13 ani, nu primeşte nimic. N-are acte doveditoare.

-Am lucrat până s-a închis. Şi nu mai sunt dosare, nu mai e nimic. Le-a făcut, ce le-a făcut. Am fost în toate părţile. Au zis să aduc vechimea de aici. Mai mi-a dat ceva? Mă uit la televizor... Nouă de ce nu ne face dreptate? Că suntem amărâţi...

Şi cu apa e greu. De băut, se descurcă. Dar pentru spălat şi curăţenie folosesc apă de ploaie sau zăpadă topită.

-Strângem apă de ploaie la borcane. Uitaţi! Uitaţi! Uite, apă de ploaie! Trăim aşa, noi aici.

Pe vremuri, traiul era altfel în Mitreni. La fabrica de conserve Valea Roşie lucrau peste două mii de oameni.

Gheorghe Podaru, viceprimarul comunei Mitreni: Erau maşini cu roşii, vara, kilometri! Pe asfaltul acesta şedeau... Kilometri era plin cu maşini ca să poată să intre la lanţ ca să dea roşii, să dea... Venea cu piersici, venea cu struguri, cu fel şi fel de... Se făcea dulceaţă de trandafiri... Tot felul de dulceţuri şi tot felul de conservăraie. Şi s-a ales praful. S-a vândut tot inoxul care a fost în fabricaţie...

Peste cioturile fostei fabrici urlă vântul. Cincisprezece litere din tablă ruginită compun un mesaj dulce. Dar dincolo de el, decorul e sumbru.

Comuna Mitreni, săracă şi datoare

Peste Argeş, un pod de ţevi, strâmb, leagă o bucată din comună. Când se umflă râul... piere. Primăria îl reface mereu cu ţevi de la judeţ, din Călăraşi. Niciodată însă mai trainic şi mai frumos, ca-n poveste. În comuna asta, primăria e în fostul C.A.P, primar e... Minciună. Tudorică Minciună. Mandatul doi, anul trei. Buget mic, fonduri europene - zero. Cu ani în urmă, fosta administraţie a obţinut bani europeni pentru alimentarea cu apă a comunei. Au făcut lucrarea, dar n-au respectat cerinţele contractuale şi s-au trezit că trebuie să returneze banii primiţi: 1 226 000 de lei. Altfel spus, jumătate din bugetul pe-un an al comunei.

Tudorică Minciună,primarul comunei Mitreni: Banii au fost cheltuiţi, apa funcţionează, avem peste 700 de abonaţi, peste jumătate din efectivul de populaţie. Nu s-a găsit niciun leu furat, dar s-au găsit nişte erori în achiziţiile publice.

Nămolul sapropelic, comoara din baltă

Situaţia a blocat investiţiile. Nu sunt bani, nu sunt investitori la poarta primăriei. Salvarea comunei ar putea veni însă... din baltă. La jumătatea anilor 80, sub cele 20 de hectare de apă, cercetătorii au găsit nămol sapropelic, terapeutic. În 1991, Tudorică Minciună, pe atunci om de afaceri, a cumpărat pâmânt pe mal şi-a vrut să facă un centru de tratament: La parter a fost gândită sala de mese, bucătărie, magazii pentru aprovizionare. La etaj a fost partea de cazare şi sus cabinetele medicale.

După ce a fost ales primar, Tudorică Minciună n-a mai investit. Balta este în actele comunei, iar el este convins că-n lipsa banilor europeni, nămolul poate scăpa Mitrenii de sărăcie.

Tudorică Minciună: Orice persoană care doreşte şi vrea să concesioneze acest lac, este disponibil. Mai avem şi şapte hectare de teren pe marginea lacului disponibil pentru concesionare închiriere. Pentru a putea face un proiect cap - coadă să funcţioneze, pentru tratament, este necesară suma de 700 de mii de euro.

Perla românească de lângă bulgari

La doar 40 de kilometri distanţă de Mitreni, este comuna Prundu. În Giurgiu.

De trei mandate o conduce un primar venit tot din sfera afacerilor. În ultimii şapte ani a adus în localitate opt milioane de euro. Bani europeni, nerambursabili. Suma, pentru comuna cu nici 4.500 de suflete, este colosală: cât bugetul primăriei pe 20 de ani. Iar prundenii au alt trai acum.

Radiografia confortului o face Ion, fost sudor la I.A.S Prundu, astăzi pensionar:

-Uite: ieşi din casă, ieşi în papuci. Pe asfalt, la fel. Pe drum tot în papuci. E...

-Cizma de cauciuc? Aia de noroi, unde e?

-S-au dus alea de la genunche! Am două perechi. E aruncate pe acolo... Mă uit la ele!

Nicio stradă din Prundu n-a rămas neasfaltată. 85% sunt chiar şi iluminate. Tot cu bani europeni. Cu un milion de euro a fost asfaltată şi centura agricolă până la Puieni: 7 kilometri şi jumătate. Dispensarul a fost modernizat cu 200 de mii de euro, a fost construită o grădiniţă nouă, cu 26 de locuri, iar şcolile au fost dotate cu tot ce trebuie.

Cătălin Corbea, primarul din Prundu: Primul lucru pe care l-am făcut, nu în prima, în a doua zi la primărie, am chemat o echipă de consultanţi şi de proiectanţi şi ne-am apucat chiar de-a doua zi de proiecte europene. Să ştiţi că banii sunt insuficienţi pentru nivelul de dezvoltare necesar în comunele din România.

Apă plată, pe bani europeni

Sistemul public de apă şi canalizare este considerat cel mai bun proiect din istoria comunei. Motivul este unul singur: apa care ajunge în casele prundenilor este extrasă de la 350 de metri adâncime şi are calitatea apei plate potabile.

-E plină?

-Uitaţi, o beau pe toată! E apă... noi o tratăm. Avem staţie de tratare, avem staţie de distribuţie!

-Adică la Prundu avem apă plată la robinet!

-Plată... ca la magazin?

-Da! Calitatea apei plate îmbuteliate o regăsim şi în reţeaua de apă de la Prundu.

La Prundu, banii europeni au ajuns şi datorită colaborării cu comuna vecină, Comana. Localităţile au iniţiat Grupul de Asociere Locală Prundu - Comana şi, laolaltă, au reuşit să se dezvolte fără sprijin guvernamental.

Cătălin Corbea - primar Prundu: Aici avem investiţia în staţia de vacuum. Pentru că sistemul nostru de canalizare lucrează în sistem vacuum. Şi în acelaşi timp şi staţia de epurare. Investiţia per ansamblu, alimentare cu apă şi tot sistemul de canalizare... trei milioane de euro.

Femeia din spatele succesului comunei Prundu

Artizanul succesului de la Prundu este o tânără economistă. Ea e managerul proiectelor. Ea e creierul. Ea le aşează cap la cap. Ea aduce milioanele de euro gratuite.

Oana Surugiu, manager GAL Prundu – Comana: A fost greu, dar nu imposibil. O uşă ţi se închide, cauţi să deschizi alta. Drumuri, ore în şir... Nu e vorba de un program de administraţie strict, de 8 ore. E un program, poate uneori de 12 ore, poate de 15 ore... Motivaţia noastră a fost comunitatea. Pentru că şi noi, cei din echipa aceasta, suntem locuitori ai comunei. Şi-am făcut-o şi pentru noi, nu numai pentru comunitate. Birocraţie! Hârţogărie! Uşi închise în ministere şi tot felul de alte instituţii, dar...

Mulţi funcţionari din ţară susţin că birocraţia îi împiedică să obţină banii europeni doriţi. De aceea, în faţa unuia care a reuşit să învingă birocraţia, apare întrebarea:

Reporter: Dacă dumneavoastră aţi fi ministrul Fondurilor Europene, ce aţi desfinţa din birocraţia asta?

Oana Surugiu: Partea de maculatură! Pentru a depune o cerere de finanţare, în afară de documentul în sine care în jur de 20 de pagini, se mai adaugă alte documente, alte sute de pagini. Un proiect de alimentare cu apă are mai bine de o mie de pagini de documente întocmite, de avize.

Motocross cu fonduri europene

Primăria Prundu are şi circuit de motocros realizat tot cu fonduri europene. Organizează competiţii interne şi internaţionale. Etapa... Prundu.

Câteva mii de pasionaţi ajung aici an de an. Cheltuie bani, se relaxează. Acum, comuna aşteaptă primăvara. Angajaţii de la spaţii verzi primenesc arţarii, teii, platanii. Sub zăpadă sunt mii de trandafiri. Nu există casă fără trandafiri la poartă. Tot primăria i-a sădit.

Încă două proiecte sunt depuse: achiziţii de utilaje şi modernizarea liceului. Semn clar că cine vrea musai confort pe bani europeni îl poate obţine.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri