RIO 2016 | Recesiune și furie în Brazilia

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Chiar dacă astăzi brazilienii protestează faţă de Jocurile Olimpice pe care le găzduiesc, în 2009, când au aflat că Rio a primit organizarea Olimpiadei, bucuria părea unanimă.

O bucurie care venea la doi ani după ce Brazilia câştigase şi organizarea Cupei Mondiale de Fotbal din 2014. Brazilia de acum, însă, are o stare de spirit cu totul diferită de cea din 2009. Anii care s-au scurs de atunci au fost foarte grei pentru această ţară. Problemele sunt la tot pasul.

Prima dintre ele o reprezintă banii. Costul oficial al Jocurilor Olimpice e de 12 miliarde de dolari, dar mulţi cred că, în cele din urmă, el va ajunge la 20 de miliarde. O notă de plată enormă pentru o ţară care se confruntă cu cea mai gravă recesiune din ultimul sfert de veac. Iar criza economică ar putea fi în curând dublată de una energetică. Brazilia are parte de cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani, iar 70% din energia electrică e produsă de hidrocentrale.

Această radiografie sumbră a gazdei Jocurilor Olimpice continuă: 20% din populaţia din Rio de Janeiro locuieşte în favelas, celebrele mahalale braziliene. Bugetele pentru sănătate şi educaţie ale oraşului Rio au fost reduse.

Iar poliţiştii au ajuns să nu-şi primească salariile cu săptămânile. Aceştia sunt tocmai oamenii care trebuie să asigure securitatea Jocurilor Olimpice.

E unul dintre motive pentru care securitatea este încă una dintre marile provocări ale acestui eveniment urmărit de lumea întreagă. Nu e vorba doar de proteste violente, ci şi de uriaşa problemă a infracţionalităţii pe care o are acest oraş. Jafurile sunt zilnice, iar drogurile, la tot pasul.

Mai e şi pericolul terorist. Recent, poliţia braziliană a arestat 10 persoane acuzate că plănuiau să comită atacuri teroriste în timpul Olimpiadei. Oficialii din Rio par, însă, optimişti.

Eduardo Paes, primarul din Rio de Janerio: „Cred că e o veste bună, arată că ne facem treaba în materie de securitate”.

Rafael Picciani, secretarul executiv pentru coordonare al oraşului Rio de Janeiro: „Ştim că atacuri teroriste au loc în toată lumea. Totuşi, Brazilia nu are un istoric de atentate teroriste, ceea ce ne face să fim mai calmi. Forţele noastre de securitate nu se concentrează permanent asupra unui risc anume, ci asupra ameninţării de atacuri izolate, care pot avea loc, precum în Nisa”.

Nu toată lumea e la fel de încrezătoare în condiţiile de securitate din Rio.

Waldeir Duarte, pompier: „Există o lipsă absolută de securitate pentru locuitorii din Rio de Janeiro şi pentru cei care vin aici, cu ocazia Olimpiadei. E periculos să vii aici. Acest stat şi această ţară nu îndeplinesc condiţiile pentru a găzdui Olimpiada”.

Să nu uităm virusul Zika. Se estimează că 1,5 milioane de oameni au fost infestaţi cu Zika în Brazilia în 2015. Iar Rio e locul cu cele mai multe cazuri. Aşa se face că unii sportivi au ales să nu vină la Jocurile Olimpice. Securitatea şi criza Zika sunt considerate a fi motivele pentru care 20% din biletele pentru Olimpiadă nu au fost încă vândute.

Şi dacă Brazilia nu avea deja suficiente probleme de gestionat în timpul Olimpiadei, ţara se confruntă şi cu o criză politică uriaşă. Preşedintele e suspendat de luni de zile şi nu poate participa la ceremoniile de la Rio. Motivul: Dilma Rousseff e acuzată că, în campania electorală de acum doi ani, a falsificat datele economice ale Braziliei pentru a da impresia că a condus ţara bine şi, astfel, să demonstreze că mai merită un mandat. Un raport al Senatului brazilian făcut public săptămâna aceasta susţine că Rousseff a încălcat Constituţia. Scandalul a paralizat politica din Brazilia în ultimele şapte luni.

Dilma Rousseff, preşedintele suspendat al Braziliei: „Mai presus de orice, vreau să vă spun azi că mă simt nedreptăţită. Mă simt nedreptăţită, pentru că eu cred că acest proces este lipsit de substanţă. De aceea mă simt nedreptăţită. Nedreptatea are loc atunci când este distrus mijlocul prin care cineva se poate apăra”.

În locul Dilmei Rousseff, preşedinte interimar e Michel Termer, care, deloc inexplicabil, îşi doreşte un singur lucru de la această ţară mcăinată de crize peste crize: să găsească liniştea.

Michel Temer, preşedintele interimar al Braziliei: „Brazilia are nevoie de pace, Brazilia are nevoie de armonie, Brazilia are nevoie ca toată lumea să se ţină de mână, să se confrunte şi să învingă orice fel de criză”.