Povestea extraordinară a celui mai mare producător de instrumente muzicale din Europa: Hora Reghin

Sergiu Voicu
hora

La Reghin, în aproape 70 de ani au fost produse peste 4,5 milioane de instrumente muzicale, din care mare parte au ajuns la export. Vechea societate a supraviețuit tranziţiei chiar dacă au existat riscuri. A fost salvată de oamenii fabricii.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24Astăzi aflăm povestea celui mai mare producător de instrumente muzicale din Europa. Cunoaştem povestea fabricii Hora de la Reghin. Să înceapă Hora de la Reghin la România Fast Forward!

Reghinul a fost mereu recunoscut pentru bogata tradiţie în tâmplărie şi pentru lemnul de rezonanţă din zonă, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a repune zona pe picioare, statul a decis să înfiinţeze aici în 1951 Întreprinderea Forestieră de Industrializare a Lemnului, în care se fabricau de la planoare şi bărci, până la instrumente muzicale.

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Eu am vrut să mă duc la şcoala de aviaţie, dar tata a fost deţinut politic şi din cauza asta nu am avut voie. Și dacă nu am mers acolo, am auzit că s-a făcut aici o secţie de planoare şi avioane. Şi m-am dus la ei ucenic. Atunci când s-o desfinţat, pe mine m-au repartizat la instrumente muzicale.

- Ştiaţi ceva, aveaţi cunoştinţe în domeniu?

- Nu, dar îmi plăcea să lucrez cu lemnul. Făceam piese de şah şi diferite sculpturi d-astea.

Nicolae Ciurba este unul dintre primii angajaţi ai fabricii de instrumente muzicale, ale cărei baze au fost puse de Roman Boianciuc.

Începuturile fabricii de instrumente muzicale de la Reghin

„Asta este prima echipă care a funcţionat, care a produs. Cei 35 de oameni, inclusiv soţia domnului Boianciuc, dânsa este”, ne arată într-un album cu fotografii Nicolae Bâzgan, director general și acționar la Hora.

- Deci făcea cot la cot cu restul echipei?

- Da. Domnul Boianciuc, soţia dânsului şi primii muncitori.

- Cine este aici?

- Gheorghiu-Dej.

- În 59?

- Da. Când a venit în vizită la fabrica noastră.

- Şi aici?

- Tot Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica.

Producția crește rapid

Producţia de instrumente muzicale din Reghin a crescut rapid.

- Aici este un grafic făcut în 1951: 37 de instrumente. 15 persoane, 37 de instrumente. În 1959: 600 de oameni.  Da...Şi aici este şi exportul.

 - Și au tot crescut

- Până la 4,5 milioane acum.

4,5 milioane de instrumente în aproape 70 de ani de existenţă. O performanţă pe care Nicolae Bâzgan a urmărit-o de aproape şi pentru că este în fruntea companiei din 1965, de mai bine de jumătate de secol.

Directorul conduce fabrica de la Reghin din 1965

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Aş vrea să începem cu povestea dumneavoastră de viaţă. Ce aţi făcut înainte să veniţi la Reghin?

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar HoraEu am terminat Institutul Politehnic din Braşov, Facultatea de Mecanică, specialitatea maşini pentru prelucrarea lemnului. Am fost repartizat în 1965 la Reghin, la dorinţa mea, pentru că aveam o bunică în apropiere de Reghin, m-am gândit să mă reîntorc imediat acasă.

- Ce v-a convins să rămâneţi la Reghin?

- Am fost numit şef de secţie. Această numire mi-a dat anumite responsabilităţi.  Bineînţeles, am vrut să dovedesc că voi face faţă ca tânăr. Aveam 24 de ani şi eram şef de secţie şi conduceam, deci, o fabrică care avea muncitori de vârsta pensionării. Era o mare responsabilitate pentru mine.

Rodica Pop, şef de sector: Acum 50 de ani când am venit, dânsul era şef de secţie.

- A fost un şef dur?

- A fost un şef exigent.

- Ce instrumente produceaţi când v-aţi angajat?

- Când m-am angajat instrumentele erau puţine. Câteva viori, câteva chitare.

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar HoraÎn 1965 produceam cca 15.000 muzicale. Şi bineînţeles că s-a atins şi numărul de 40.000 de instrumente muzicale, exportul a crescut în continuare, dar nu numai exportul, ci şi cererea internă, datorită avântului cultural luat de viaţa socială pe care o aveam. Erau tot felul de concursuri, apăruse cenaclul Flacăra, care a explodat cererea de chitare şi şcolile de muzică, care funcţionau la capacitate maximă. Apoi erau filarmonicele în plină dezvoltare

În 1980 am intrat într-o nouă fabrică, o nouă investiţie care avea capacitatea de 80.000 de instrumente muzicale. Aceste instrumente muzicale erau destinate acum, în ultima parte, exportului.

Rodica Pop, şef de sector: 90% mergea la export.

- Unde exportaţi?

- Exportam în America, în aproape toate ţările din Europa.

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Îmi aduc aminte că cele mai multe mergeau în Italia, în Germania şi apoi în Japonia. Atunci era cam 900 de dolari, cu atât se vindea un instrument de-al nostru.

Suntem din nou în fața fotografiilor. Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora, ne explică: Ştefan Ruha, violonistul, în 1985. Scris de el.

- Vă mulțumea pentru arcușul care este foarte bun şi rezistent.

- Aici niste poze din halele de percuţie de atunci, echipele, aici eu sunt, domnul este G.B. din SUA, este prima firmă la care am livrat în SUA.

Aţi avut perioade în care nu făceaţi faţă exporturilor?

Rodica Pop, şef de sector: Am lucrat şi în trei schimburi ca să facem faţă comenzilor.

6.500 de instrumente pe lună, produse la Reghin în prezent

Acum, 6500 de instrumente sunt produse lunar la Reghin.

Sergiu Voicu - jurnalist Digi24: Numai în depozitul în care mă aflu sunt peste 1000 de instrumente. Cele mai multe sunt vândute la export.

Adrian Someşan, inginer de producţie: Avem instrumente muzicale de top. Un lucru care mă face să mă trezesc dimineaţa cu tot sufletul. E o mândrie.

- Vă aduceţi aminte de primul instrument pe care l-aţi făcut?

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Prin 70 şi ceva, care a plecat şi la concurs.

- Primul dvs instrument a plecat şi la concurs?

- Da, da, da. Sentimentul era că erau 400 şi ceva de concurenţi şi am ieşit pe locul 30 şi ceva.

Cel mai mare nai din lume, pentru maestrul Gheorghe Zamfir

Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora: Aici, maestrul Zamfir, căruia i-am făcut cel mai mare nai din lume, personalizat pentru el, cu care a şi cântat. Ăsta e Voinicelu, copilul fenomen care la 5 ani cânta Porumbescu.

- Au fost perioade grele? 

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Au fost. La un moment dat, s-a făcut şi mobilă. Erau comenzi mai puţine.

- Încercaţi să compensaţi?

- Erau meseriaşi buni şi Bâzgan a spus să facem mobilă să nu murim, exact.

Au făcut și mobilă și jucării

- Aţi decis chiar să produceţi şi jucării pentru copii din lemnul rămas de la producţia de instrumente muzicale. Cât timp aţi produs jucării?

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar Hora: Trei ani de zile, până când a apărut o hotărâre de guvern care ne cerea omologarea jucăriilor. Am renunţat, deoarece costurile erau foarte mari pentru fiecare model. Circa 1200 de mărci germane pentru fiecare jucărie în parte şi aceste certificări trebuiau făcute în străinătate.

 - A fost o companie pe profit mereu?

Rodica Pop, şef de sector:  Mereu pe profit. Nu ştiu în 50 de ani să fi fost an fără profit.

Privatizarea fabricii de instrumente muzicale din Reghin: „Au încercat să mă corupă”

- Privatizarea companiei cum a fost?

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Privatizarea, prin metoda MEBO.

- Aţi decis să fiţi parte din această privatizare.

- Ne-am privatizat în 1994, la începutul anului, reuşind să obţinem majoritatea de 51,5% din societate capital privat. Atunci au cumpărat peste 600 de muncitori şi funcţionari acţiuni la societate. Bineînţeles că prin cuponiada respectivă am strâns cupoane şi de la pensionarii care au lucrat în societate.

Rodica Pop, şef de sector: Ca să cumpărăm să devenim acţionari am fost rugaţi şi chiar s-au oferit şi premii la muncitori să poată să cumpere acţiuni. S-au făcut presiuni foarte mari la nivelul fabricii atunci.

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar Hora: Au încercat nişte investitori italieni să ne cumpere la bani mărunţi. Să mă corupă, să îmi dea bani.

- Şi nu au reuşit.

- Bineînţeles. Cu tot sprijinul dat de oameni din conducerea de atunci a Ministerului Industriilor, nu au reuşit să facă nimic.

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: A spus: Măi fraţilor, eu am materie primă de 9 milioane de dolari şi să cumpere ei. O cumpărăm noi prin metoda MEBO. Nu primiţi dividende la început pentru că trebuie să ne plătim datoriile. Și aşa a început. Oamenii au înţeles că trebuie să ne plătim datoriile.

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar HoraA doua etapă de privatizare a avut loc în 1996, când am devenit integral societate privată. În momentul de faţă, statul nu mai are nicio participare. Avem 304 acţionari.

- Dvs cât aveţi?

- Eu am 38% din acţuni.

- Cea mai mare parte din toată cota?

- Da. Motivul principal pentru care am ţinut să devin un acţionar semnificativ a fost tocmai teama de aşa-zisele tunuri pe care le dau în special acţionarii străini. Care vin şi cumpără terenuri şi după aceea distrug totul, vând totul, totul la fier vechi. Şi am reuşit să ţinem firma cu capital integral românesc.

Cum a ajuns cea mai mare fabrică de instrumente din Europa? Cheia succesului

- Cum o fabrică de instrumente din România a ajuns cea mai mare din Europa ? Care a fost cheia succesului?

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Întotdeauna s-a investit, s-a adus câte ceva nou.

- Mare parte din etapele de producţie a instrumentelor muzicale erau manuale, nu prea erau maşinării înainte de 89.

Rodica Pop, şef de sector: Chiar eu lucram şi modelam feţe de viori din cuţit englez, din rindea, din daltă.

- Cât de tehnologizată este fabrica?

Adrian Someşan, inginer de producţie: Este o tehnologie de vârf.

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar Hora: Firma noastră a avut primul laser din industria lemnului din ţară.  Am investit mult, dar am dat şi dividende acţionarilor. Trebuia investit şi mai mult. Numai aşa îţi poţi crea o siguranţă şi o stabilitate a producţiei.

Astea sunt avansate acum, modelul nou. Vedeţi cum e aici.

Roboți vs oameni

Costurile din ce în ce mai mari ale forţei de muncă impun să ne îndreptăm către roboţi care pot lucra trei schimburi, 24 de ore continuu, fără să ceară pauză de masă sau pauză de fumat.

- Un lucru foarte interesant este investiţia pe care a făcut-o compania în oamenii care au dovedit că pot să crească. Este şi exemplul tău.

Călin Pop, şef birou proiectare: Da, eu sunt unul dintre beneficiarii acestei investiţii. Am început ca şi muncitor în 1996, pe urmă am început să evoluez. Am avut ocazia să merg la facultate cu ajutorul societăţii. Şi am ajuns să conduc hala de maşini din cadrul societăţii.

- Secţia în care ne aflăm noi, departamentul ăsta ce face?

Adrian Someşan, inginer de producţie: În hala de maşini vin semifabricatele şi noi le facem elementele. Noi le dăm formă instrumentelor. De aici porneşte practic tot instrumentul.

Sergiu Voicu - jurnalist Digi24: Suntem în secţia în care se produc viorile, violele, violoncelele şi contrabasurile. Pentru fiecare instrumente este de muncă aproximativ 7 ore. Sunt 40 de persoane care fac toate finisajele. Iar la finalul fiecărei zile sunt 50 de astfel de instrumente ce ies pe poarta fabricii.

Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora: Ne aflăm în atelierul de lăcuire a instrumentelor muzicale. Aici instrumentele se colorează. Vedeţi, au diverse culori. Cu vopsele pe bază de spirt, de ulei şi în final se lustruiesc. Ele stau la uscat cam 24 de ore şi în final, tot procedeul de lăcuire, lustruire, durează cel puţin 5-6 zile.

- După ce am avut partea de vopsire, instrumentul la ce etapă ajunge?

Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora: Ajunge la partea de montat. În primul rând se pune limba, apoi prăguşul, urmează ajustarea gâtului, după care păsuirea cheilor, legarea acordarului, punerea corzilor şi acordarea. Acum avem şi acordeur electronic. Totul se face mult mai simplu.

Fabrica îşi produce singură şi corzile necesare instrumentelor.

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Acum, pentru instrumentele noastre de maestru, numai corzile costă 100 şi ceva de euro. Poţi să cumperi două viori d-astea ieftine cu astea.

- Aveţi brevete de invenţie?

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar Hora: Cel puţin patru.

- Vorbim şi de inovaţie la aceste viori. Ce aţi adus nou la acestea?

Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora: Mecanismul de acordare, care este mult mai uşor de mânuit. El are un angrenaj cu roată dinţată, melc şi avantajul este că se poate acorda foarte fin şi nu se dezacordează ca cea clasică.

Cum au trecut peste criză. Cel mai mare concurent: China

- Peste criză cum aţi trecut? 2008, 2009 cum au fost pentru Hora Reghin?

Nicolae Bâzgan - director general şi acţionar Hora: Ne-a şi avantajat, în sensul că am putut achiziţiona unele mase lemnoase la preţuri mai reduse şi am reuşit să ne facem rezerve.

Călin Pop, şef birou proiectare: Sunetul produs de un instrument este influenţat foarte mult de calitatea lemnului folosit la producţia acestui instrument. Lemnul de rezonanță, molidul, este foarte important să fie debitat şi uscat natural cât mai mult timp. Folosim lemnul de paltin, folosim esenţe exotice, palisandru, mahonul.

Nicolae Ciurba - constructor instrumente muzicale: Pentru elementele din interiorul instrumentelor se foloseşte şi salcie.

- Concurenţa este mare?

Nicolae Bâzgan director general şi acţionar Hora: Este deosebit de acerbă. Cel mai mare concurent al nostru este China. China deţine 80% din piaţa mondială de instrumente muzicale. În China sunt peste 400 de fabrici de mărimea noastră. Noi avem marele avantaj al calităţii lemnului. Avem lemn şi de 40 de ani vechime. Tăiat acum 40 de ani, care este utilizat de abia acum.

Surpriza care ține pasul cu vremurile: instrumentul-terapie

- Cum vedeţi viitorul instrumentelor muzicale?

- Piaţa de instrumente muzicale este o piaţă în declin. Puţini mai găsim care totuşi să exerseze la o chitară sau la o vioară. Preferă tot felul de surogate, de progrămele care execută ritmul.

- Încercaţi să vă adaptaţi acestei schimbări? Încercaţi să faceţi ceva?

- Ne-am gândit că vor veni aceste zile şi chiar avem câteva surprize. Un fel de mobilier, să zic aşa, pentru terapia prin vibraţii. E un scaun care pe spate va avea un şir de corzi care vor fi puse în vibraţie şi care vor excita măduva spinării şi aceasta va duce la o îmbunătăţire a circulaţiei şi îmbunătăţirea circulaţiei sigur că va atrage după sine întârzierea îmbătrânirii.

- Sunteţi de mai bine de 50 de ani la conducerea acestei companii. Vă pregătiţi fetele să preia mai departe afacerea?

Cum vede viitorul țării un manager cu peste 50 de ani de experiență?

Nicolae Bâzgan, director general şi acţionar Hora: Mi-ar plăcea. Fata cea mare lucrează în domeniu, conduce magazinul nostru Rapsodia din Bucureşti. Cealaltă fată este în Statele Unite, este profeesor universitar la Universitatea din Baltimore, şi-a luat doctoratul la Ohio State University. Este şi şefa catedrei de limbi romanice la acea universitate. Tinerii aceştia au fost atraşi de mirajul Vestului pentru că acolo totul funcţionează. Eu nu îmi pierd speranţa. Eu vreau ca această Românie să renască.

- Cum vedeţi viitorul României?

- Românul nu e prost, românul e comod. Trebuie să îl împingă cineva de la spate să facă ceva. Şi dacă e împins de la spate şi supus unui control, face. Are imaginaţie.

- Şi unde ne vedeţi peste 10 ani, 50 de ani, 100 de ani. Unde o să fie România?

- Îmi pare rău să spun asta, mă doare, dar cu asemenea conducători nu avem nicio şansă de supravieţuire.  Dacă nu vom ajunge să promovăm competenţa, nu vom face nimic. Se caută acum să se întoarcă lucrurile pe dos. Nu mai e nicio ordine. Şcoala a devenit distracţie sau pierdere de vreme. Trebuie schimbate lucrurile.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale