Sari la conținut

Viaţa secretă a unui medic pe care nu îl ştie nimeni. Şi nu e singurul

În satele României erau, până nu demult, peste 5.000 de dispensare. Au dispărut însă, din cauza ignoranţei primarilor pe mâna cărora au ajuns şi a reformelor a cinci guverne. Cine plăteşte neputinţa de a preveni sau diagnostica, la ţară, boli grave? Răspunsul, în câteva cifre - contribuţiile a opt milioane de asiguraţi acoperă costul internărilor şi al intervenţiilor de urgenţă pentru alte 11 milioane de români. În acest timp, pe ruinele fostelor dispensare apare o afacere: centre medicale care costă dublu, finanţate prin Ministerul Dezvoltării. Doar medicii lipsesc.

România rurală, la timpul prezent. Cu asistenţa medicală primară ignorată, jumătate din banii asiguraţilor ajung în internări şi deseori în false urgenţe. Nouă milioane de oameni nu au spitale aproape de casă. Iar dispensarele mor, trecute dintr-o mână într-alta şi subfinanţate de 15 ani. Şi, odată cu zidurile clădirilor, dispare treptat şi motivaţia medicilor de familie de a rămâne la ţară şi în ţară.

Alexandra Steriopol nu are încă 40 de ani. E unul dintre cei mai tineri medici de la țară, acolo unde media de vârstă a doctorilor a depășit deja 55 de ani și crește. Face naveta de opt ani, iar, de când e mama, îşi ia şi fetiţa.

Naveta e ritualul zilnic a două treimi din medicii de la țară. De la Târgu Mureș la Răstolița sunt 70 de kilometri. Un drum care separă pacienții de familie și propria casă de o gazdă în sat.

Alexandra Steriopol, medic în jud. Mureş: „Mi-am dorit să fac medicină la ţară, în special la munte şi nu ştiu de ce am avut în cap şi ideea să găsesc şi un ficus în cabinet. Şi asta s-a şi întâmplat”.

Cabinetul e într-o clădire din anii '70 făcută chiar de oamenii din sat. Până în 2002 a funcţionat, ca peste tot în România, ca anexă a unui spital de oraş finanţat de Ministerul Sănătăţii. În timpul guvernării Năstase, toate clădirile de dispensar sunt transferate la primării. Un model care le-a ruinat.

Azi, 95% dintre dispensarele de la ţară sunt ale autorităţilor locale. Obligaţia de a le repara şi dota le revine haotic şi primăriilor de comune - deja subfinanţate -, şi medicilor chiriaşi - împărţiţi deseori între două cabinete -, şi Ministerului Sănătăţii care nu le-a mai finanţat niciodată după 2002.

Cel din Răstoliţa are acoperiş nou şi parcare, nu şi apă curentă ori canalizare.

Marius Lirca, primarul comunei Răstoliţa: „Dispensarul deocamdată funcţionează cu o fântână hidrofoare, au băi interioare şi eu cred că, cât de cât, se poate funcţiona. Mare nevoie ar fi de un interior care ar trebui zugrăvit şi în rest dotat cu aparatură”.

Alexandra Steriopol, medic în jud. Mureş: „Ce ţine de partea mea mai peticesc, zugrăvesc, ca în orice casă. Dar dacă vor veni lucruri mai grele, mai mari, nu mai pot să le susţin. (...) Oamenii au nevoie de tine aici, eşti aici şi îi ajuţi cât se poate. Sunt şi renunţări. Nu am beneficiat de concediu de creştere a copilului. Două luni am căutat medic înlocuitor, nu am găsit pe nimeni. Deci dacă aş vrea să plec, sincer, nu ştiu dacă ar veni cineva aici”.

În România, profesează astăzi 11.250 de medici de familie. Doar în ultimii 7 ani numărul lor a scăzut cu un sfert! 4.300 de doctori au cabinete în sate. Înseamnă 38% dintre medicii de familie la 49% dintre pacienţii români.

Plata tuturor serviciilor medicale se face printr-un fond unic de asigurări la care contribuie lunar 8 milioane de români.

Din banii lor, Casa de Sănătate decontează în medie 23 de lei dacă un pacient este consultat la medicul de familie, 258 de lei dacă optează pentru internarea de zi şi 1728 de lei pentru spitalizare continuă.

Din 24,9 miliarde de lei cât a avut Fondul în 2016, 10,5 miliarde au ajuns în spitalizări. 9,5 în medicamente compensate. Asistenţa medicală primară a însemnat doar 1,5 miliarde de lei.

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea: „În mediul rural se învață rapid. A auzit ambulanța că sună tot satul că s-a dus nu-știu-unde imediat se află. „Păi, de ce ai sunat?" „M-a durut capul." „Foarte bine, nu mă mai duc la doctor să mă certe că vin după orelele de program. Sun la 112". Noi, Societatea de Medicină, Departamentul de Rural, am venit şi cu alte variante: gărzile la domiciliu. N-a fost acceptat sistemul ăsta. Și atunci este încurajată să vină ambulanța unde la Mânăstirea costă dus-întors vreo 900 de lei.”

Doctorul Cătălin Petrencic e primul medic de familie care a avut, încă de acum 20 de ani, un soft de cabinet. La ţară, în Călăraşi, unde consultă din '87.

La Mânăstirea, dispensarul e acelaşi din vremea Regelui Carol II. Ilustrează realitatea întregii infrastructuri medicale din sate transpusă în rapoarte pe care Ministerul le ţine la sertar. Dispensarele rurale au, în medie, 50 de ani vechime şi o nevoie acută de reparaţii. Aproape 1500 funcţionează fără canalizare, 900 fără apă curentă şi peste 800 fără ambele.

În '90, experţii Băncii Mondiale găsesc dispensarele din România în colaps. Moştenirea comunistă însemna doar o sumă de ziduri vechi. Aşa începe singurul program de dotare a dispensarelor din România, inclusiv a celui din Mânăstirea.

Guvernul României împrumută în 1991 de la Banca Mondială 150 de milioane de dolari la care adaugă 57,5 milioane din bugetul de stat pentru primele investiţii post-comuniste în sănătate. 25,4 milioane de dolari le sunt destinate atunci cabinetelor rurale.

Între 1992 şi 1994, în timpul guvernării Văcăroiu, sunt modernizate 420 din cele 3600 de dispensare din sate, cu tot cu locuinţele de serviciu ale medicilor.

Prin Direcţiile Judeţene de Sănătate se plătesc reparaţii capitale, sisteme de alimentarea cu apă, centrale proprii, mobilier şi dotari importante cu aparatură, inclusiv de laborator. Modernizarea unui dispensar ajunge şi la 30.000 de dolari. Până în 1999, România rambursează împrumutul şi plăteşte 60 de milioane de dolari dobândă. Azi, Ministerul Sănătăţii nu mai are nici evidenţa clădirilor în care s-a investit. Cu atât mai puţin a banilor.

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea:”Am plătit datorii de neutilizare. În final s-a pus în aplicare acel program care consta în reabilitarea a câte 10 dispensare în fiecare judeţ, reabilitare care însemna reparaţii capitale, dotare cu căldură, apă, mobilier pentru medicul care locuieşte în dispensar - cameră de zi şi bucătărie - şi dotare cu electrocardiograf şi laborator de sticlă pentru dispensarul respectiv. Dar ceea ce am primit eu a fost un dezastru.

În anul în care s-a terminat investiţia, a venit iarna. Aveam calorifere foarte multe, instalaţie făcută, aveam cazanele, n-aveam combustibil. Ţineam de primărie şi primăria a spus "N-avem bani să vă luăm".”

Medicii de familie ajung, în 1999, primii privaţi din sistem, plătiţi numai din asigurările propriilor pacienţi.

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea: „12.000 de medici de familie au fost daţi afară din sistem, nu mai erau salariaţi, li s-au pus cărţile de muncă în braţe plus asistentele care erau la nivelul dispensarilor şi au spus: "Vă descurcaţi".”

Că doctorii de la ţară, cu puţini pacienţi asiguraţi, nu au putut susţine şi clădirile s-a văzut în primii cinci ani.

În 2004, România ia un alt împrumut de la Banca Mondială. Noua încercare de a reforma sectorul sanitar costă 206 milioane de dolari, din care 161 de milioane finanţare externă şi 45 de milioane de la bugetul de stat. Li se adaugă dobânzi de 9 milioane de dolari.

14 milioane de dolari urmau să ajungă în mediul rural, în 95 de centre multifuncţionale dotate cu aparatură de laborator, radiologie şi ecografie, pentru diagnosticare fără spitalizare, cât mai aproape de casă.

În mandatul de ministru al lui Eugen Nicolăescu, centrele multifuncţionale sunt considerate neviabile şi înlocuite, pe hârtie, cu un program de investiţii pentru cabinetele medicilor de familie. Şi acesta este însă abandonat.

Primar la Răstoliţa, Marius Lirca era atunci vice. Iar Ministrul Sănătăţii - deputat de Mureş.

Marius Lirca, primarul comunei Răstoliţa: „A venit, ne-am dus, a promis "Facem, dregem totul." Dar... nimic. S-au bătut şi ţăruşii”.

Eugen Nicolăescu a mers înainte. E acum viceguvernator la Banca Naţională.

Reporter: Primarii din Mureș își amintesc de momentul în care ați bătut țărușii la Deda pentru un spital comunal, nu știu dacă vă amintiți și dvs lucrul acesta.

Eugen Nicolăescu: Corect. Și pentru unele dintre ele au fost făcute și studii de fezabilitate. Ele au fost lăsate absolut cu toate lucrurile în regulă, au venit guvernările ulterioare şi au motivat criza economică.

Reporter: - Dar dvs aţi făcut parte din guvernările ulterioare, din una.

Eugen Nicolăescu: Eu am fost într-una singură, în 2013, vă anunţ...”

Din banii Băncii Mondiale, rămân în urmă doar studii. Unul, făcut în 2008 de Şcoala Naţională pentru Sănătate Publică, demonstrează cu cifre urgenţa investiţiilor în dispensare. Al doilea, al experţilor de la Oxford Policy Management, reia în 2012 avertismentul că starea precară a cabinetelor rurale, lipsa stimulentelor pentru doctori şi ignorarea asistenţei primare duc la supraîncărcarea costurilor de spitalizare. Planul de acţiune propus este însă îngropat de toţi miniştrii.

Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii: „Acelaşi plan am încercat să îl reintroduc din 2013. Din păcate, într-un an de zile nu se pot face toate lucrurile. Am plecat”.

Cseke Attila, fost ministru al Sănătăţii: „Nu de strategii ducem lipsă, foarte sincer, din ceea ce am văzut eu atunci. Noi ducem lipsă de aplicarea unor strategii şi planuri.”

Politicienii au rămas cu voturile. Dispensarele au rămas pe loc. Din clădirea modernizată în anii '90 la Mânăstirea mai sunt doar ziduri mâncate de umezeală. Primăria nu a făcut nicio reparaţie, deşi e obligată prin lege.

Rică Ganea, şef Urbanism şi amenajarea teritoriului: „Neprimind fonduri pe sănătate, din alte surse atrase n-am reuşit, nu s-a reuşit să reabilităm această construcţie. Mai ales că după aia au venit și inundațiile, în 2006, și construcția s-a degradat mult mai mult...”

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea: „Asta era în prima zi de la inundaţii. Clădirea dispensarului. Era apa... demisolul era inundat. Deja apa a început să treacă dincolo de dig. Asta-i lângă Peco de lângă dispensar. Asta e poarta, gardul. Aici e Dunărea. Apă cât vedeai cu ochii”.

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea: „Deși Mânăstirea era localitate calamitată, se ştia lucrul acesta, de la nivelul Casei Județene de Asigurări primesc hârtie că mi se reziliază contractul că n-am condiții igienico-sanitare acolo unde eram provizoriu mutat. Și casa s-a transformat, de fapt, în cabinet.”

Doctorul ia un credit de la bancă şi îşi face dispensar. Nu şi-ar fi putut permite însă ratele fără peste 2200 de pacienţi asiguraţi înscrişi pe listă. Caz rar.

Cătălin Petrencic, medic în comuna Mânăstirea: „Asta este sala de tratamente, unde își desfășoară activitate a asistentul în cea mai mare parte, unde fac tratamentele şi vaccinările. Naşteri, plăgi, incizii, făceam de toate. Sistemul m-a adus în situaţia de a renunţa la foarte multe lucruri din ceea ce făceam. Eu nu am voie să închei un contract cu un laborator de la Oltenița sau de la Călărași că eu pot face recoltare aici. Îmi este interzis. Și atunci medicii ce să facă? Pleacă! Sau nu se mai duc acolo unde ar trebui.”

Doctorul Steriopol ia zilnic drumul de la capăt. Doar aşa poate aduna 1100 de pacienţi asiguraţi, cât să acopere, la limită, utilităţile din două dispensare, consumabilele, naveta, salariul propriu şi pe cel al asistentei.

Aceeaşi lipsă de dotări face însă ca, în prezent, doar unul din zece asistenţi să mai rămână la ţară. Fiecare din cei rămaşi are de şapte ori mai mulţi pacienţi decât la oraş.

Alexandra Steriopol, medic în jud. Mureş: „Este o clădire veche şi nu-i aşa de călduroasă. Ne adaptăm situaţiilor. Cred că acum vreo 20-30 de ani a locuit medicul aici. Ca şi spaţiu, este foarte frumoasă. Dar, acum, fondurile...

Sunt două camere şi o baie, pe care am adaptat-o să fie şi pentru pacienţi, şi pentru depozitarea deşeurilor şi pentru ce ne mai trebuia nouă. Dar farmacie cum nu a fost, atunci am dat un spaţiu. Doar ca să aibă pacienţii medicamente. Am fost dispusă să sacrific - şi primăria a fost de acord - şi poate schimbăm spaţiul. Nu mai este locuinţă de serviciu, îl transformăm în altceva”.

Ion Florea, secretarul Primăriei Stânceni: „Noi încercăm, în limita bugetului nostru, şi la fiecare solicitare a medicului am încercat şi am ajutat cât am putut”.

Ca să scape primăriile de povara reparaţiilor capitale, Guvernul permite în 2005 vânzarea dispensarelor exclusiv către medici. Au, însă, căutare doar cabinetele de la oraş. În sate, nu se vând, în 12 ani, nici 5%.

Alexandra Steriopol, medic în jud. Mureş: „Primăria mi-a propus să cumpăr clădirea. Dar şi-au dat seama că nu o să cumpăr toată clădirea, pentru că nu are rost. Doar 400 de pacienţi am aici şi ei îşi dau seama ce finanţe am şi dacă are rost sau nu are rost să cumpăr.”

Construirea unor locuinţe pentru medici la ţară e o idee recurentă în fiecare an electoral. Apoi dispare. Pentru că Legea finanţelor publice interzice investiţii ale statului pentru privaţi. Cabinetele medicilor de familie sunt private, dar nu sunt firme. Nici fondurile europene nu le sunt, aşadar, destinate.

Singurul program naţional prin care s-ar fi putut investi în dispensare a fost, din 2013, PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală al Ministerului Dezvoltării. A crescut, în patru ani, la cererea primarilor, de la 973 de milioane de lei la 15 miliarde de lei. Suma e luată de Guvern din împrumuturi şi dată, prin ordinul ministrului Dezvoltării, la primării.

Până acum, banii pentru dispensare s-au dat însă fără vreo strategie şi fără standarde de cost şi au însumat 11 milioane de lei. Între cele peste 4100 de proiecte finanţate de stat doar 12 sunt pentru dispensare.

La Traian, în Teleorman, noul dispensar e terminat din 2015. A primit finanţare încă din primul an al PNDL, atunci când la Minister era Liviu Dragnea.

Experţii britanici tocmai recomandaseră Guvernului să finanţeze clădiri noi. O estimare realistă a costurilor, arată raportul Oxford Management Policy, era de 60.000 de euro pentru un cabinet cu unul - doi medici, la care s-ar adăuga aparatură de 12.000 de euro şi mobilier de 2000 de euro. Programul Ministerului Dezvoltării a plusat.

Primarul Benone Dana a propus atunci demolarea dispensarului vechi construirea unuia care să aibă şi două apartamente pentru medici. La Traian e de 30 de ani doar unul.

Doctorul Florica Ţâmbu face naveta. Spre final de carieră, un apartament în sat nu mai poate cântări în decizia ei, luată deja, de a rămâne. Nu stă în el.

Comuna Traian are 1700 de locuitori, din care mai puţin de 1200 sunt asiguraţi. Un al doilea medic de familie n-ar putea avea astfel pacienţi nici pentru a-şi deschide cabinetul. Acum, primarul se gândeşte la un stomatolog şi un oftalmolog. Lor le lipseşte însă aparatura.

Cum ajung 420.000 de euro într-un dispensar în care doar un cabinet e o certitudine?

Din noua postură de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al treilea om în stat, Liviu Dragnea nu a răspuns nici ulterior solicitării Digi24 de a vorbi despre PNDL, pe care l-a coordonat la Ministerul Dezvoltării. Nici despre auditul Curţii de Conturi, un raport ţinut secret din 2015 până recent, care concluzionează că Ministerul nu impune limite de cost pentru lucrari, nu le poate monitoriza execuţia reală şi nu are proceduri pentru împiedicarea fraudelor.

E, aşadar, o puşculiţă politică, pe cale a fi dublată la 30 de miliarde de lei din credite bugetare.

Sorin Grindeanu, prim-ministru, declara în 13 martie: „Doamna vicepremier Sevil Shaidehh nu are niciun pix fermecat, iar această sumă nu este decât rezultatul solicitărilor venite din partea primăriilor în guvernarea trecută”.

Nicolae Văcăroiu conducea Guvernul când au venit cele 25 de milioane de dolari pentru dispensare de la Banca Mondială. Azi, conduce Curtea de Conturi şi încurajează dublarea programului naţional de dezvoltare locală.

Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi: „Nu este rău. E o treabă foarte bună. Singur că trebuie acţionat puţin în forţă, suntem într-o întârziere destul de mare, dar este foarte bine”.

Proiectele noului PNDL încă se evaluează în Minister. Pentru dispensare tot nu există o strategie clară de finanţare.

Florian Bodog, ministrul Sănătăţii: „Practic, am şi dat deja un punct de vedere Ministrului Dezvoltării, am discutat ieri cu doamna vicepremier, în ceea ce priveşte posibilitatea finanţării acestor dispensare rurale. Ministerul Sănătăţii a dat aviz de oportunitate pozitiv în sensul că este o prioritate a Ministerului Sănătăţii să dezvoltăm reţeaua de medicină şcolară şi reţeaua de medicină rurală”.

Cât timp guvernul e prins în avize, medicii tineri pleacă.

Alexandra Steriopol, medic în jud. Mureş: „Am vrut să plec. M-am gândit, am depus şi CV-uri, am fost şi sunată, chiar la foarte scurt timp. În Franţa undeva. Şi ca să pleci este o responsabilitate. Cui îi las?”

Etichete: mediu rural , MEDICI FAMILIE DISPENSARE , PROGRAME INVESTITII

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale