Afacerea Megapower. Un dosar instrumentat de procurorul Victor Ponta, cu un prejudiciu de 12 milioane de dolari

Cristian Deliorga, judecător CCR, Victor Ponta și Florin Manole au zburat cu un avion privat în Grecia

De ce a ajuns o pacientă de la Spitalul Floreasca să plătească 8.000 de euro pentru a fi operată într-o clinică privată

Patru tablouri au fost furate din Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer

Accident grav pe DN6, în Mehedinți. Cinci persoane au fost rănite, două sunt inconștiente. Traficul este blocat

Uniformă școlară obligatorie pentru a combate fenomenul de „bullying”. Ce prevede proiectul de lege depus de PSD

Cresc prețurile la curent la Hidroelectrica. Cine va fi afectat

AUR e deschis negocierilor cu PSD pentru guvern, în anumite condiții. Piperea: Fără „șopârle” care s-au folosit în cazul Veștea

Nicu Ștefănuță compară situația din Germania cu cea din România după scorul AfD: AUR stă bine și pe stradă, nu doar în sondaje

Accident grav pe Șoseaua Colentina. O mașină a ajuns pe linia de tramvai. Circulația a fost restricționată

Decizia implicării statului român în această afacere ar fi fost luată prin două hotărâri de guvern semnate de foștii miniștri Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stănculescu, Eugen Dijmărescu, Victor Babiuc și Florin Georgescu. Iniţiativa i-ar fi aparţinut profesorului american de origine română Robert Deutsch, consilier la acea vreme în Comisia guvernamentală pentru tranziţia la economia de piaţă. El i-ar fi recomandat lui Victor Atanasie Stănculescu, ministru al Industriilor, implicarea României în producerea de hardware şi software în străinătate. Estimările arătau că o implicare în firma Megapower ar fi adus un profit de 85 de milioane de dolari într-o perioadă de patru ani. 

Pentru a investi, IIRUC SA a luat un credit de 11,7 milioane de euro de la Banca Românească de Dezvoltare. Guvernul şi-a dat acordul.

Banii care ar fi ajuns în Statele Unite, în conturile unor avocaţi ai firmei Megapower, ar fi fost cheltuiţi astfel: 3,5 milioane de dolari pentru cumpărarea unei licenţe de producţie, 2,4 milioane pentru dezvoltarea ei, 1,8 pentru producţie şi vânzări, 1,3 pentru îmbunătăţirea echipamentului şi a proprietăţii închiriate, 900 de mii pentru facilităţi, 800 de mii pentru pregătirea personalului din străinătate şi 200 de mii taxe legale şi contabilitate. 

În 16 ianuarie 1994, compania intră sub supravegherea Tribunalului de falimente San Jose din California. Ulterior, e declarată falimentară. 

În 1998, în portul Constanţa ajunge un container cu documente. După ce timp de 150 de zile nu îl revendică nimeni, ofiţeri ai poliţiei de frontieră desigilează containerul şi găsesc în el documente din arhiva companiei Megapower.  Autoritățile vamale consideră că documentele sunt de siguranţă naţională şi solicită ajutorul SRI-ului.

În anul 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe fostul director al IIRUC, considerat singurul vinovat de eşecul afacerii Megapower.

În 2003, la șase luni după ce Curtea Supremă decidea condamnarea lui Corneliu Moldovan la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, preşedintele Ion Iliescu îl graţiază. 

Există informaţii că dosarul în privinţa celor doi români care au implicat România în Afacerea Megapower - Cristian Lazarovici şi Robert Deutsch - a rămas în arhivele Parchetului.

Scandalul Megapower a fost repus pe tapet în campania electorală din 2014, în contextul în care premierul României, candidat la Preşedinţie, Victor Ponta, a fost acuzat că ar fi fost agent secret al Serviciului Român de Informaţii Externe.