România furată | ANAF-ul, executat silit. Peripețiile românilor cu taxa auto
1,2 miliarde de euro a încasat ilegal statul în ultimii zece ani, de la sute de mii de români, sub formă de taxă de primă înmatriculare. Deși taxa a fost declarată ilegală de către Uniunea Europeană chiar de la implementare, în 2007, Guvernul a refuzat s-o abroge și s-a încăpățânat s-o aplice. Păgubiții au dat statul în judecată, au decizii definitive de restituire a taxei, dar Guvernul refuză de patru ani să le dea banii înapoi.
Câteva mii de români au executat silit ANAF-ul și Agenția Fondului pentru Mediu, dar Executivul a dat o hotărâre de guvern prin care a suspendat toate executările. O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene obligă Guvernul României să restituie banii păgubiților într-o singură tranșă și cu dobândă. Executivul a dat o hotărâre de guvern în acest sens, dar păgubiții și-au pierdut speranța că-și vor recupera banii.
Sorin Mitea este un constănțean de 44 de ani care se chinuie de şase ani să-și recupereze banii plătiți pentru două taxe de primă înmatriculare.
„În 2012, am plătit taxa de primă înmatriculare 55 de milioane, 5.500 de lei. Pe a doua am plătit 800 de lei. (...) La niciunul dintre autoturisme nu s-au restituit banii, cu toate că am dat statul în judecată”, spune Sorin Mitea.
Practic, din 2007, toți românii care voiau să-și înmatriculeze mașinile erau obligați de stat să plătească o taxă care a fost declarată ilegală de justiţie. Recuperarea banilor se putea face doar dacă păgubitul dădea statul în judecată, adică ANAF-ul, instituția care încasa banii. Așa a făcut și Sorin. Și-a cerut drepturile în instanță și a câștigat procesul în 2014. De atunci se chinuie sa convingă ANAF să ii restituie banii pe care i-a încasat ilegal.
„Am decizie irevocabilă. Și la judecătorie, peste tot, cap-coadă. Deci, nu se dau banii înapoi”, spune, resemnat, Sorin.
După ce a câștigat definitiv procesul cu statul, ANAF trebuia să restituie banii păgubiților într-o singură tranșa, așa cum i-a luat. Unii funcționari ai ANAF au încercat să-i convingă pe păgubiți să accepte plata eșalonat, în cinci ani.
„M-au sunat de la ANAF, precum că banii au ajuns pentru plată. (...) Mi-au pus o hârtie în față, dar pe hârtia aia trebuia să mă informeze ce semnez. Eu le-am spus că nu semnez până nu mă informează ce semnez. Mi-au spus că banii îi voi primi eșalonat. Eu le-am spus că n-am nevoie de plată eșalonat, că am nevoie de toată suma”, povestește Sorin Mitea.
Sorin Mitea nu a picat în capcana funcționarilor ANAF pentru că a avut un jurist cu care s-a sfătuit.
Viorel Papu este un avocat de 36 de ani, din Constanța, care a avut câteva sute de dosare cu taxe de primă înmatriculare. Primul dosar a fost chiar al său. Până la începutul anului 2014, statul restituia taxa păgubiților care câștigau în instanță. În ultimii patru ani, nu a mai restituit niciun ban.
„Statul a refuzat - și în continuare o face - să respecte hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, începând cu februarie 2014. Din februarie 2014, până în prezent, indiferent de cine a fost la putere, suntem în aceeași situație, în care hotărârile judecătorești sunt batjocorite. Până la sfârșitul lunii februarie 2014, (...) te duceai la ANAF, cu hotărîrea judecătorească legalizată, cu o cerere de plată, și în momentul acela statul îți dădeai ori cash, la Trezorerie, ori prin virament, în bancă”, explică avocatul Viorel Papu.
După ce statul a refuzat să le dea banii înapoi chiar și cu decizii definitive în instanță, câteva mii de păgubiții au executat silit ANAF-ul.
Discuție păgubit - avocat Viorel Papu:
Păgubit - Ce se întâmplă cu dosarele? Când ne pot restitui sumele de bani?
Avocat Viorel Papu - În momentul de față suntem în executare silită directă a Trezoreriei. Toate dosarele pe care le-am avut cu ANAF-ul în instanță le-am câștigat. Contestațiile lor la executare sunt câștigate. În primă fază am avut executare silită directă a ANAF-ului. Ulterior, am mers pe validare-poprire pe conturile Trezoreriei. S-a validat și sumz efectivă pe conturile Trezoreriei, iar în momentul de față am demarat executări silite directe pe Trezorerie, să luăm banii de la Trezorerie ca și terț poprit.
Conducerea ANAF nu vrea sa vorbească despre executările silite. Spune doar că, până acum, a piedut peste 330 de mii de dosare în instanţă.
Istoricul taxei de mediu
Taxa de mediu a existat între 1 ianuarie 2007 şi 31 ianuarie 2017, sub patru forme:
- 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, taxă specială pentru autovehicule
- 1 iulie 2008 - 12 ianuarie 2012, taxă pe poluare pentru autovehicule
- 13 ianuarie 2012 - 14 martie 2013, taxă pentru emisiile poluante
- 15 martie 2013 - 31 ianuarie 2017, timbrul de mediu pentru autovehicule
La 1 februarie 2017, timbrul de mediu a fost eliminat prin Legea nr.1/2017.
Fiecare modificare a taxei auto a avut ca scop ocolirea legislației europene, lucru pe care Guvernul României nu l-a reușit. Comisia Europeană a trimis avertismente de fiecare dată când Executivul a modificat numele taxei și a atras atenția că aceasta este ilegală. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a motivat că taxa auto trebuie aplicată tuturor mașinilor, în funcție de cât poluează acestea.
„Astăzi, această chestiune este lăsată în aer. Suntem într-un vid legislativ din ianuarie 2017 până astăzi, fiind blocată pe de o parte activitatea de restituire a sumelor plătite, restituire în baza hotărârilor judecătorești obținute în această perioadă de către contribuabili, dar pe de altă parte, fiind blocată și procedura administrativă de restituire a taxelor sub diversele ei forme”, spune Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al ANAF.
Fiscul a dat de necaz
Gelu Diaconu a condus Fiscul timp de trei ani. Susține că ANAF-ul s-a văzut executat silit fără să aibă nicio vină pe acest subiect.
„ANAF a fost o victimă, așa cum victime ale acestei taxe sub diversele ei forme au fost câteva sute de mii de cetățeni ai României. (...) Aceeași Mărie, cu altă pălărie. Din păcate, această succesiune a modificărilor în cadrul legislativ a creat mari probleme pe de o parte ANAF-ului, dar de pe altă parte, și contribuabililor”, spune fostul oficial.
- Nu există disponibilități în contul alocat acestui tip de restituiri. Nu există niciun leu, susține Gelu Diaconu.
- Practic, ANAF nu poate să pună în aplicare niște hotărâri definitive ale instanței?
- Exact. Motiv pentru care ANAF-ul are astăzi popriri pe conturi în foarte multe din unitățile sale din țară, are activitatea juridică blocată, sunt excedați de numărul de cauze pe acest subiect în instanțe, are sechestru pe bunele proprii, consecință a nepunerii în aplicare a hotărârilor judecătorești. Nu vorbim de un caz-două, vorbim de mii de cazuri. Cu toate astea, guvernanții asistă neputincioși la o astfel de situație.
Fostul șef al ANAF spune că e o premieră când mii de oameni execută legal Fiscul.
- Ce înseamnă să execuți silit ANAF-ul? Câteva sute de mii de oameni.
- Practic, execuți conturile, lichiditățile ANAF-ului, dar și bunurile corporale, care înseamnă autoturisme, clădiri și așa mai departe, explică Gelu Diaconu.
Afundat în datorii
Presat de miile de executari silite, în august 2017, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul suspendă toate executările silite împotriva ANAF.
„Nu ai voie, nu poți să faci chestia asta. 1 - pentru că nu-ți dă voie Curtea Europeană de Justiție, pentru că e vorba de o taxă contrară dreptului comunitar și 2 - pentru că nu-ți dă voie Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, spune avocatul Viorel Papu. „Statul face tot ceea ce poate, dar mai ales tot ceea ce vrea, ca să nu dea banii apoi la oameni. Bani pe care i-a luat ilegal. Cu cât trece timpul, cu atât se adună mai multă dobândă”, atrage atenția avocatul.
Suma pe care statul trebuie s-o restituie păgubiților care au plătit taxele de primă înmatriculare se ridică la 6 miliarde și jumătate de lei.
„De ce tergiversează soluționarea acestei adevărate bombe? Pentru că sumele care trebuiesc restituite, după știința mea, neavând date exacte, depășesc 1,2 miliarde de euro. O sumă restituită de o asemenea dimensinue afectează deficitul bugetar”, explică fostul președinte al ANAF.
Statul promite că va restitui banii luaţi din taxă în 2018 și 2019, dar doar în baza unei cereri adresate ANAF. Teoretic, păgubiţii nu mai sunt nevoiţi să dea statul în judecată.
Cum îți recuperezi taxa auto
Restituirea sumelor reprezentând taxa de mediu, precum și a dobânzilor cuvenite contribuabililor se realizează astfel:
・ în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018, vor depune cerere cei care au plătit taxa de mediu în perioada 1 ianuarie 2007 - 14 martie 2013
・ în perioada 1 septembrie 2018 - 31 martie 2019, vor depune cerere cei care au plătit taxa de mediu în perioada 15 martie 2013 - 31 ianuarie 2017
Ordonanţa de Guvern a apărut după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, din 30 iunie 2016. Guvernul României e obligat să restituie toți banii într-o singură tranșă, cu dobândă.
„Acum nu trebuie să alocăm numai sumele cu destinația restituire, ci și sumele necesare plății dobânzilor. La aceste dobânzi, avem și cheltuieli de judecată puse în sarcina ANAF-ului de către instanțele de judecată. Și pentru plata acestora trebuie alocate sume suplimentare”, atrage atenția Gelu Diaconu.
După experiențele neplăcute din ultimii patru ani, românii nu mai au încredere ca vor primi banii înapoi.
„Problema e alta. Dacă în 2018-2019, când or să facă ei calculele, pe baza tuturor cererilor care se vor depune până atunci, își vor da seama că, domle, n-avem bani, vor spune hai mai stai 3 ani, mai stai un an, mai stai o lună, mai stai cât vrem noi, că noi dăm legi, tu te supui. Răspunsul e că nu se știe concret când veți lua banii”, spune avocatul Viorel Papu.
Păgubiții și-au pierdut speranța că-și vor recupera banii. „Dumnezeu cu mila. Ce să sperăm? Nu sperăm nimic”, mărturisește Sorin Mitea.
Explicațiile lui Tăriceanu
Inițiativa implementării taxei de mediu pentru înmatricularea mașinilor a aparținut guvernului Tăriceanu. Fostul premier susține că taxa de mediu a fost o măsură luată în urma unei ample dezbateri parlamentare.
„Taxa de mediu a urmărit câteva obiective importante. În primul rând, protejarea mediului, cu precădere în aglomerările urbane. În al doilea rând, frânarea importurilor de mașini second-hand. În al treilea rând, stimularea și sprijinirea industriei auto românești, care a creat cele mai multe locuri de muncă bine plătite dintre toate ramurile economiei. Efectele acestei măsuri au fost pozitive, iar obiectivele mai sus amintite au fost atinse”, spune Călin Popescu-Tăriceanu, fost premier.
În 2007, în momentul implementării deciziei, ministrul Mediului era Attila Korodi.
„Scopul a fost clar: limitarea intrării în România a mașinilor foarte vechi”, susține Korodi.
Decizia Guvernului Tăriceanu a afectat imediat comerțul cu mașini second hand.
Soluția bulgărească și asaltul asupra Vidinului
Nicolae Răgălie conduce unul dintre cele mai mari mall-uri de mașini second hand din Europa.
„Pentru cei care vând mașini a fost o piedică. Cei care aduceau mașini mai vechi au avut o problemă foarte mare. Dacă era o mașina Euro 3 pe motorină și mai veche de 10 ani, putea să plătească timbru de mediu și 3.000 de euro și ea nu valora decât 2.000 de euro”, explică Nicolae Răgălie, director general Autovit/
Pentru o bună perioadă, comercianții de mașini la mâna a doua au intrat în colaps. Prin 2009, au găsit prima soluție salvatoare.
„Pentru a contracara, românii s-au dus în Bulgaria. În opinia mea, cam 10% din mașinile care circulau în România erau înmatriculate în Bulgaria”, spune Nicolae Răgălie.
Taxele de înmatriculare în ţara vecină erau chiar și de 30 de ori mai mici.
Reporter: - Domnule director, pe mașina aceea de 2.000 de euro, care te costa 3.000 de euro s-o înmatriculezi în România, cât te costa s-o înmatriculezi în Bulgaria?
- Până într-o 100 de euro erau toate cheltuielile, spune Nicolae Răgălie. Pentru că vecinii din Bulgaria nu aveau acest timbru de mediu. Neavând acest timbru de mediu, erau niște cheltuieli normale de înmatriculare, care sunt în fiecare stat, explică el.
Afacerea cu înmatriculări de mașini în Bulgaria a înflorit imediat.
Emil Mladin este un broker de asigurări din Craiova, care a înmatriculat sute de mașini românești la vecinii bulgari, la Vidin. Înmatricularea unei mașini românești în Bulgaria se făcea extrem de simplu.
„Aici suntem în Vidin, suntem la aproximativ 5 kilometri de vama cu România. În spatele meu este KAT-ul, RAR-ul bulgăresc. Pe acolo intră autoturismele, acolo au ei hala unde le verifică, unde le fac ITP-ul, practic asta înseamnă RAR-ul, ITP-ul și autentificarea autoturismelor, iar pe partea cealaltă ies. Aici este Poliția, de aici îți iei actele. A intrat mașina pe-acolo, a ieșit pe-acolo, imediat ți-au ieșit și actele. În același timp când iese mașina, ai și actele. Nu te mai duci în alte părți. Ei transmit la Primărie, ei le iau în evidență, totul e foarte simplu”, explică Emil Mladin
- Practic, un român care voia să-și înmatriculeze mașina în Bulgaria, cum proceda?
- Simplu. Ne contacta, venea la birourile noastre, ne dădea actele, noi îi transportam mașina cu platformele proprii în Bulgaria, iar bulgarii se ocupau de restul serviciilor. Ei practic înmatriculau mașinile pe numele lor sau pe firme aceste autovehicule, spune Mladin.
În primii ani după ce a fost găsită soluția salvatoare, Vidinul era asaltat de mașini românești pentru înmatriculat.
„Coada era extraordinar de mare, erau sute de mașini. Dura și câteva zile până înmatriculai mașinile, deoarece erau foarte multe la coadă, nu că nu ar fi lucrat repede bulgarii”, povestește brokerul de asigurări.
Cum și-a furat statul român singur căciula
El estimează la peste un milion de mașini românești înmatriculate în Bulgaria în ultimii 8 ani. Pierderile statului român sunt enorme.
„Statul român și-a furat singur căciula. Sunt foarte mulți bani care nu au intrat în vistieria statului, tocmai pentru că aceste autovehicule sunt înmatriculate în Bulgaria. Taxele, impozitele, banii din asigurari totul este plătit aici, în Bulgaria. Și contează enorm”, spune Mladin.
- Putem vorbi de câteva sute de milioane de euro?
- Putem vorbi de mai mulți bani. Sute de milioane de euro, chiar și mai mult.
Mașinile înmatriculate în Bulgaria, dar care circulau în România, ne aduceau doar deservicii.
„Noi, în România, nu aveam decât poluarea de la aceste mașini, fără să luăm niciun ban de la ele. Nici la asigurări... Poate, mai luam ceva bani de la reparații. Atât”, spune Nicolae Răgălie.
Băiat de ministru al mediului, cu mașină înmatriculată în Bulgaria
Printre cei care au fentat plătirea taxei de mediu se numără și băiatul fostei ministre a mediului, Rovana Plumb. Reporterii României libere au fotografiat în 2014, în curtea acesteia, un Audi Q7 înmatriculat în Bulgaria. Bolidul valorează zeci de mii de euro, iar achitarea taxei de mediu ar fi costat familia Plumb câteva mii de euro.
Rovana Plumb a fost contactată de Digi24, dar a refuzat să ne ofere un interviu pe acest subiect.
Nicolae Răgălie consideră că taxa de mediu a fost o decizie proastă a Guvernului, care s-a întors împotriva lui și a bugetului de stat. El susține că mașinile înmatriculate în Bulgaria în ultimii ani au fost reînmatriculate în România în acest an, după ce taxa de mediu a fost desființată la presiunea Comisiei Europene.
„A fost o creștere de circa 20%, dar în numărul mare care este raportat acuma sunt incluse și mașinile din Bulgaria care s-au reînmatriculat în România”, spune Răgălie.
Un ministru contra
Fostul ministru al mediului, Attila Korodi, nu a mai fost de acord cu formele ulterioare ale taxei de mediu, după ce reprezentanții Uniunii Europene au explicat Guvernului că taxa e ilegală.
„Evoluția a plecat de la mașini second hand, după aceea, prin dialog cu Comisia Europeană, a fost o reajustare majoră, aceea de a fi abordat pentru tot ceea ce înseamnă parc auto, intrări de mașini. Guvernul atunci a jucat și a luat decizii în sensul hai să vedem care sunt instrumentele europene care sunt înșiruite si să începem să le ajustăm. Era inimaginabil atunci să dispară orice fel de instrument”, spune Attila Korodi.
Încă din 2007, de la implementarea taxei de mediu, poziția Comisiei Delegației Europene a fost clară - taxa percepută de Guvernul României încalcă legislația europeană.
„Comisia a considerat că această măsură este incompatibilă cu Articolul 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere că nu părea bazată pe criterii obiective și părea să favorizeze producătorii auto din România”, argumenta Comisia Europeană.
Când taxa a fost redenumită, ministrul Attilo Korodi nu a mai fost de acord cu decizia Executivului.
„Eu, ca ministru, am avut o divergență cu poziția Guvernului. Divergența a fost că, din punctul meu de vedere, varianta care se propunea atunci de către Guvern era prea bruscă și radicală și din percepția mea nu convergea către ce spunea Comisia Europeană la vremea respectivă”, a explicat Korodi.
Ministrul a refuzat să semneze hârtia.
„Ministerul în sine, prin specialiști, a lucrat la varianta aceea, a contribuit, a fost semnat, a fost asumat de către minister, dar eu, ca ministru, nu am susținut. Totul e legal, dar din punct de vedere politic, atunci și acum sunt convins că decizia aceea nu mergea către o direcție bună, pentru că aducea o prea mare discrepanță în tot ceea ce însemna taxare auto”, a explicat Attila Korodi.
Fostul ministru al Mediului afirmă că taxa de mediu i-a avantajat doar pe producătorii locali de autoturisme și pe cei care vindeau mașini noi. De fapt, aceștia prin APIA - Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile - au făcut lobby și au susținut taxa de mediu.
„Producătorii locali de mașini, nu vânzătorii, prin APIA, permanent și-au poziționat foarte ferm poziția lor strategică față de această modalitate de taxare. APIA a susținut întotdeauna taxa. Taxa de primă înmatriculare avantaja clar tot ce înseamnă mașini noi, care aveau tehnologie mai puțin poluatoare. Asta este evident”, spune Korodi.
Trei milioane de mașini
În perioada ianuarie 2007 - decembrie 2016, în România au fost înmatriculate 1.268.967 de mașini noi și 2.124.332 de mașini la mâna a doua. În anul 2007, anul implementării taxei de mediu, numărul mașinilor second hand înmatriculate a fost de doar 123.764 de autovehicule. După găsirea soluției cu înmatricularea mașinilor în Bulgaria, numărul mașinilor la mâna a doua înmatriculate a crescut la peste 300.000 de unități pe an.
Anul trecut, după eliminarea taxei de mediu, în România au fost înmatriculate peste 500.000 de mașini. O mare parte dintre acestea sunt cele înmatriculate în Bulgaria.
...și un aparent conflict de interese
Călin Popescu Tăriceanu, premierul Guvernului care a inițiat taxa de mediu, este membru fondator și președinte de onoare al APIA. În momentul în care guvernul pe care îl conducea a decis implementarea taxei de mediu, Calin Popescu Tăriceanu deținea 85% din firma Automotive Trading Services SRL, dealerul de mașini Citroen noi. Anul trecut când Executivul a decis amânarea restiturii taxei de mediu, Tăriceanu era șeful Senatului și facea parte din coaliția de guvernamant, care a avut în portofoliu Ministerul Mediului și postul de vicepremier.
Actualul președinte al Senatului a refuzat să răspundă Digi24 despre cele două posibile conflicte de interese. Nu a dorit să comenteze nici ilegalitatea taxei de mediu.
„Cât privește hotărârile luate de instanțe, așa cum v-am obișnuit, încerc să evit să comentez deciziile instanțelor, pentru a nu fi interpretate ca o implicare a mediului politic în procesul de justiție”, a argumentat Tăriceanu.
Bani blocați
Teoretic, banii strânși din taxa de primă înmatriculare trebuiau investiți de Administrația Fondului pentru Mediu în diverse proiecte care să îmbunătățească calitatea mediului din România. Practic, majoritatea banilor strânși de la sute de mii de români au stat blocați.
Foarte multe sume din Fondul de mediu colectate încă nu au fost cheltuite. Programele care au fost lansate, din cauza sincopelor permanente, erau foarte puțin încărcate sau numai unele funcționau dintre ele. O parte importantă din aceste sume a rămas ca rezervă și neconsumate. Sunt la Fondul de mediu, dar neconsumate.
Reporter: Potrivit informațiilor noastre, Agenția pentru Mediu are peste două miliarde de lei blocați în conturi. Bani încasați din taxa de primă înmatriculare, pe care nu i-a cheltuit.
Attila Korodi: Nu mai am suma corectă, dar sumele sunt mari.
Reporter: Atunci, pentru ce au mai fost strânși acești bani?
Attila Korodi: Sunt ce acord, pentru că.... Intenția cu taxa de mediu niciodată nu a fost de a strânge bani, ci de a interveni în evoluția pieței și a înmatriculării de mașini. Clar.
Conducerea Administrației Fondului pentru Mediu a refuzat să ne ofere un interviu filmat. Nici reprezentanții APIA nu au vrut să ne ofere lămuriri.
„Un eșec pe termen lung, din punct de vedere juridic”, conchide Attila Korodi.
„Un mic dezastru pentru buget, pentru o ambiție, scuzați-mi expresia, prostească a legiutorului”, punctează și Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al ANAF.
În câteva cuvinte, lucrurile ar putea fi rezumate astfel:
Statul a încasat ilegal 1,2 miliarde de euro, apoi a refuzat să-i restituie.
ANAF-ul a fost executat silit de către păgubiți.
Guvernul a fost obligat de Curtea de Justiție a UE să restituie banii cu dobândă.
Banii încasați pentru protecția mediului zac necheltuiți.
Păgubiții și-au pierdut încrederea că-și vor primi banii înapoi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
