Sari la conținut

Bătălia pentru Justiție și mizele ei, o radiografie marca „România furată”

În ultimele luni, încercările repetate ale majorității parlamentare de a modifica legile justiției, fără o consultare prealabilă și fără un studiu de impact, au fost momentele cheie ale scenei politice. Un fost judecător al Curții Constituționale și un membru al comisiei Iordache reclamă graba nejustificată și stilul de lucru din Parlament. Care sunt mizele acestei adevărate bătălii pentru a controla justiţia, aflaţi dintr-un material marca România furată.

Klaus Iohannis, pe 18 ianuarie 2017: Cunoașteți povestea că e un elefant în incapere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți - ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. De asemenea, subliniez și, sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru, s-a angajat că aceste chestiuni nu vor fi băgate peste noapte în nicio ședință de guvern, ci imediat ce aceste chestiuni vor fi clarificate, ... să fie pus sub transparență, adica mai clar să fie pus sub consultare tuturor entitatilor prevăzute de lege.

Așa începea prima ședință de guvern condusă vreodată de președintele Klaus Iohannis. Preşedintele venise la guvern ca să atragă atenția asupra pericolului adoptării unei ordonanțe de urgență care ar fi golit închisorile și ar fi făcut imposibilă urmărire penală a celor acuzați de abuz în serviciu.

Două săptâmâni mai târziu, într-o ședință fulger, Guvernul adoptă modificările criticate printr-o ordonanţă de urgenţă.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituţionale: Au fost direcții prin care s-a încercat să se legifereze. O dată cu abrogarea abuzului in serviciu și a doua cu grațierea. Poate că era util să se facă, dar trebuia gandită bine, trebuia explicată bine, pentru că lumea a înțeles că vor să facă aceste legi de grațiere și de amnistie ca să se salveze pe ei.

Decizia adoptării ordonanţei fusese luată cu doar câteva ore înainte de începerea şedinţei de guvern.

Florin Iordache: Domnule prim-ministru, vă rog să suplimentați ordinea de zi cu trei proiecte.

Sorin-Mihai Grindeanu: Am înțeles. Domnule ministru, aveți toate avizele?

Florin Iordache: Bineînțeles.

Sorin Grindeanu: Toate procedurile care sunt cerute?

Florin Iordache: Da domnule prim-ministru.

Sorin Grindeanu: Sunt îndeplinite?

Florin Iordache: Da.

Sorin Grindeanu: Domnule secretar general, toate lucrurile sunt îndeplinite, toate avizele?

Mihai Busuioc: Domnule prim-ministru din punct de vedere tehnic toate avizele sunt luate.

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției: Trăgând linie, nu era prima urgență modificarea legilor justiției și nu s-a făcut pe baza unui studiu de impact prealabil ceea ce, s-ar putea să provoace dereglări în activitatea ulterioră a sistemului judiciar.

Augustin Zegrean: Legile nu se fac așa că vrea cineva să facă o lege. Legile se fac pentru că trebuie să răspundă la o nevoie socială. Societatea este într-o evoluție permanentă, legile nu pot să stea pe loc. Dreptul este viu, el trebuie să răspundă la nevoile societății. Pentru asta trebuie făcute studii, trebuie făcute studii de impact, cineva trebuie să se ocupe de asta. Nu așa, vine un deputat și depune un proiect de lege, gata, de mâine să nu mai fie abuz în serviciu. Lucrurile astea trebuie gândite.

Florin Iordache: În expunerile de motive pentru fiecare proiect sunt expuse motivele pentru care trebuiesc făcute aceste schimbări. Fie că discutăm de punerea în acord cu deciziile Curții, fie că discutăm de deciziile CEDO și așa mai departe.

Proteste în marile orașe și o demisie

Ordonanţa declanşează proteste în toate oraşele mari ale ţării. Oamenii cer abrogarea modificărilor legislative care urmau să intre în vigoare în zece zile de la publicarea în monitorul oficial.

Cinci februarie două mii șaptesprezece, Guvernul României adoptă ordonața de urgentă numărul paisprezece, care a anulat norma anterioară.

Cătălin Predoiu: Toți știm că pe Calea Victoriei se circulă într-un singur sens, de la piața Victoriei către Cheiul Dâmboviței. Bun, dacă mâine dimineață ne trezim că sensul este montat invers, piața Victoriei va fi blocată. Pentru că nu poți să anunți peste noapte că se circulă invers pe o stradă pe care de 10 ani se circulă pe sens unic, într-un anumit sens. Trebuie să anunți cetățenii, trebuie să le spui de ce schimbi sensul de circulație, trebuie să-i previi, să se pregătească, să-și refacă oamenii traseele de deplasare la serviciu. Cam același lucru e și cu legiferarea.

Patru zile mai tarziu, ministrul Justitiei, Florin Iordache demisioneaza. E singurul găsit responsabil.

Augustin Zegrean: Nu te joci cu chestia asta, pentru că e vorba de viața oamenilor. S-a speriat și ei s-au speriat după ce au văzut că a ieșit lumea în stradă și ce vânzoleală s-a produs ca urmare a adoptării acelei ordonanțe. Au făcut bine că s-au oprit, așa trebuiau să procedeze pentru că v-am mai spus deja, legiferezi pentru popor, nu pentru altcineva. Și dacă poporul nu-i de acord cu asta, asta înseamnă că încă nu este pregătit pentru așa ceva.

In fața unui eşec în Guvern, bătălia pentru justiţie se mută în parlament. La o zi după demisia ministrului Florin Iordache, liderul PSD, Liviu Dragnea, cere tuturor partidelor parlamentare adoptarea unei legi care să elimine dezincriminarea abuzului în serviciu și grațierea pedepselor.

Pe 22 februarie 2017, portofoliul Justitiei este ocupat de Tudorel Toader.

Cătălin Predoiu: Era important să se facă un studiu prealabil a sistemului judiciar, un studiu de impact al preconizatelor reglementări și abia după aceea să se treacă la elaborarea proiectelor. De altfel, chiar în prima lună de la preluarea mandatului de ministru al Justiției, domnul Toader a anunțat un astfel de studiu, a spus o evaluare a procurorilor, apoi a spus un audit extern, un audit specializat cu o firmă externă. Din păcate acest lucru nu s-a făcut. S-a trecut direct la reglementare.

Florin Iordache se întoarce

Pe 3 octombrie 2017, fostul ministru Florin Iordache devine preşedinte al unei Comisiei parlamentare pentru sistematizarea în domeniul Justiţiei. Organismul este înfiinţat special pentru tranşarea problemelor justiţiei.

Augustin Zegrean: Modificarea legilor justiției, ministrul justiției a trimis-o în Parlament, și practic s-a spălat pe mâini de legile astea și le-a lăsat pe mâna prietenului meu dealtfel ...cum îi zice...Iordache, cu care am fost coleg în Comisia juridică. Și am impresia că pentru el pălăria asta este foarte mare. Adică nu-i ușor să modifi legile justiției, e vorba de trei legi importante. Problema este în primul rând dacă era sau nu nevoie să modifice aceste legi ale justiției. Eu cred că prea repede se modifică legile la noi.

Cătălin Predoiu: În opinia mea, se impunea acel studiu de evaluare a sistemului judiciar enunțat dealtfel de ministrul Toader. Nu avem acest studiu și nu avem această prezență catalizatoare a ministerului în toată dezbaterea legată de legile justiției și dacă vreți, mai degrabă, o detașare o derobare de acest cartof fierbinte, un subiect foarte delicat, care a suscitat multe dezbateri, plasat în curtea comisiei Iordache, care e așa, un fel de paratrăsnet al tuturor nemulțumirilor legate de conținutul proiectelor.

Un maraton legislativ

Opoziția atacă la Curtea Constituțională înființarea comisiei, dar sesizarea este respinsă

Cu girul Curţii Constituţionale în buzunar, comisia specială a lui Florin Iordache începe un adevărat maraton legislativ.

Cătălin Predoiu: Nu spui peste tot că trebuie să punem de acord codurile penale cu deciziile CCR și când te uiți în proiectele respective vezi cu totul altceva. Asta este duplicitate în guvernare.

Modul de lucru al lui Florin Iordache în cadrul Comisiei a atras numeroase critici din partea reprezentanților Opoziției.

Cătălin Predoiu: De ce ordonanța 13 de la care am plecat, dar și alte acte, pași normativi pe care i-au făcut cei din PSD-ALDE nu se încadrează într-o logică firească a guvernării. Dânșii închid discuția spunându-ne tot timpul "Știți ceva, am câștigat alegeri, avem dreptul, pentru că putem”. Nu, nu așa se face.

Augustin Zegrean: Mie mi se pare cel puțin suspect faptul că s-au grăbit atât de tare și pun atâta ambiție să modifice legile de organizare a justiției. Nu asta era prioritatea, ele funcționau, erau în regulă, nu știu ce trebuia schimbat acolo. O să vedeți că nici nu au schimbat mare lucru.

Cătălin Predoiu: Presat, presat tot timpul de termene scurte, de o presiune care se simte la ușa Comisiei. Cărarea asta care este între ușa comisiei și ușa biroului domnului Dragnea, acest dute-vino, termenele rapide, dezbaterea pe repede înainte, arată clar că a fost un obiectiv asumat.

Cu două zile înainte de Crăciun, Parlamentul votează modificările legilor justiției.

Magistratii iau foc. Mai bine de jumătate dintre ei semnează un memoriu prin care cer ca legile să nu fie aplicate, Opoziţia şi Instanţa Supremă atacă legile la Curtea Constituţională.

Două luni e linişte. Apoi vine decizia CCR - o parte dintre modificări sunt neconstituţionale. Toate cele trei legi sunt retrimise parlamentului. Prevederea de eliminarea a preşedintelui din mecanismul de numire a procurorilor şefi ai DNA şi ai Parchetului general e considerată constituţională.

Cătălin Predoiu: Dânșii spun că am eliminat politizarea din acest mecanism. De fapt este invers. În reglementarea în vigoare și care va fi schimbată probabil, președintele ar avea ultimul cuvânt. În reglementarea viitore, de fapt ministrul justiției devine cel care generează în final numirea. În final va fi un om pe care el l-a vrut acolo. Și ni se spune că am eliminat politizarea din mecanism. Practic, acestă numire capătă o încărcătură politică mai largă.

Augustin Zegrean: De ce crede cineva că un președinte al Curții supreme numit de CSM ar fi mai în regulă decât un judecător numit de președintele României, nu pot să înțeleg.

Revocarea șefei DNA, cerută de ministrul Justiției

În paralel, începe lupta pentru decapitarea parchetelor.

Pe 22 februarie 2018, ministrul Tudorel Toader cere președintelui Klaus Iohannis revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Kovesi, în baza unui raport ce privea managementul instituției.

În paralel, patru televiziuni transmit un interviu acuzator cu inculpatul Sebastian Ghiță, stabilit la Belgrad, după ce a fugit din țară.

Tudorel Toader: Pentru aceste acte și fapte, de netolerat, într-un stat de drept, în temeiul preverilor legale, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului șef DNA. Prezentul raport, însoțit de propunerea de revocare a procurorului șef va fi transmis către secţia de procurori a CSM, precum și către președintele României.

Fără întâlniri pe tema MCV

Pe 7 martie 2018, Curtea Constituțională transmitea reprezentanților Comisiei Europene că pe viitor refuză să se mai întâlnească cu raportorii privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Cătălin Predoiu: Este clar o schimbare de opțiune aici. Este un mesaj politico-instituțional pe care-l transmite curtea, este un brânci destul de puternic dat MCV-ului. Eu personal sunt pentru un alt mod de abordare. Dacă vrei cu adevărat să ridici MCV-ul, atunci trebuie să demonstrezi niște progrese constante pe mecanism și să lansezi un efort diplomatic intens. Dar diplomatic, nu busculare.

Augustin Zegrean: Eu am fost acolo de multe ori, începând din 2012 când au început să vină și la Curte, pot să vă spun că s-au purtat foarte elegant cu noi totdeuana, niciodată nu am avut senzația că au venit să ne verifice sau să ne pedepsească, sau să ne tragă de urechi, să ne spună ce avem de făcut. De regulă, nu pun întrebări. Ei doar ascultă. Spui cât vrei, dai cât vrei. Unii dau mai mult, alții dau mai puțin din casă. Dar oricum, ei sunt foarte bine informați.

Pe 26 martie, Parlamentul, în regim de urgenţă, adoptă din nou modificările la Legile Justiţiei, în protestele Opoziţiei.

După mai bine de un an şi trei luni de la începerea scandalului, bătălia pe justiţie e departe de a fi încheiată. Următoarea mutare s-ar putea da de la Cotroceni.

Reporter: După părerea dumneavpastră reformele din domeniul justiţiei sunt ireversibile?

Cătălin Predoiu: Când am terminat mandatul în 2012, eram total convins că da, sunt ireversibile. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat după 2012 până astăzi ne-a demonstrat că m-am înșelat. Și adevărul este că în politică nimic nu e ireversibil.

Augustin Zegrean: Asta se poate face prin lege. Li se poate lua independența prin lege. Eu am lucrat în justiție și pe vremea celalată a comuniștilor. Ca să-l trimiți pe unul în judecată dacă era membru de partid trebuia să obții avizul partidului. Nu puteai să-l trimiți altfel în judecată. Partidul la unii dădea și la alții nu dădea. Sunt și în Bistrița oameni care ar fi trebuit trimiși ân judecată dar nu au fost deoarece partidul nu a dat aviz. Asta vrem, să ne întoarcem acolo? Eu cred că nu asta se dorește.