Investigație Digi24. Cum au ajuns hotelurile din Brașov în paragină
Din nou apar întrebările cu care ne-am întâlnit de fiecare dată în privatizări: de ce cineva care s-a trezit peste noapte cu o mină de aur își lasă proprietatea să se devalorizeze? Care sunt interesele?
La mai bine de 25 de ani de la căderea Comunismului, camerele mai multor hoteluri din centrul Braşovului, unul dintre cele mai mari oraşe din ţară, au geamurile sparte, pereţii sunt plini de igrasie, prizele sunt neizolate și ești înconjurat de murdărie.
„Mobilierul este învechit. Camerele, mochetele sunt uzate. Deci, e nevoie de o reparaţie capitală şi de o schimbare a conceptului de servicii hoteliere. Acum sunt alte cerinţe, ca atare trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe”, a explicat Mihai Fercală, președintele Societății de Investiții Financiare (SIF ) Transilvania.
SIF Transilvania deţine mai multe firme în portofoliul cărora sunt peste 100 de hoteluri şi restaurante de la munte, mare şi din staţiunile balneare din România.
SIF Transilvania deţine un pachet de 85,7% din acţiuni. Societatea are în portofoliu, doar în Braşov, opt hoteluri şi restaurante: Aro Palace - hotel de cinci stele, aripa veche a acestuia, Aro Sport, catalogat cu o stea, hotelul Coroana, de două stele, Capitol - de trei stele şi restaurantele Casa Pădurarului, Cerbul Carpatin, Cetatea Braşovului şi Panoramic. Jumătate dintre acestea sunt închise şi scoase la vânzare. Toate sunt în zone cu potenţial turistic.
Coroana şi Capitol sunt hoteluri simbolice pentru Braşov. Coroana s-a deschis în 1905, iar Capitol în 1974. Au preţuri comparabile cu cele din oraşele turistice europene. În schimbul a 40-50 de euro pe noapte, turiştii dorm în camere mizerabile.
În cele două hoteluri pare că nu s-a mai investit nimic de la Revoluţie, deşi şeful SIF susţine altceva.
Discuție reporter Digi24-președinte SIF Transilvania
Mihai Fercală: S-au făcut investiţii. Bineînţeles, că vă daţi seama, au trecut peste 25 de ani de la Revoluţie. În 25 de ani dacă nu s-ar fi făcut investiţii s-ar fi surpat. Într-un hotel, în mod obişnuit, trebuie făcute reparaţii curente la doi, trei ani. Reparaţii capitale 8-10 ani. Ori, de două ori a trecut această perioadă.
Reporter:Dumneavoastră aţi fost recent în hotelurile care sunt deschise şi de care îmi spuneţi?
Mihai Fercală: Da.
Reporter: Aţi văzut cum arată camerele?
Miahi Fercală. Din păcate, arată aşa cum arată un hotel în care nu s-a investit de aproape zece ani. Şi atunci singura soluţie este să le reabilităm sau să le vindem ca atare. Aro Palace va face investiţii în propriile active şi cu propriile resurse împrumutate. Nu are atâtea resurse proprii pentru reabilitarea celor două hoteluri. Conform studiilor făcute până acum e nevoie de circa 18 milioane de euro. Nu îi are. E o sumă.
Situaţia hotelurilor care au fost preluate după Revoluţie de diverşi oameni de afaceri care n-au investit mai nimic în reabilitare este cunoscută şi de oficialităţi.
Anca Pavel Nedea este preşedinta autorităţii care supraveghează activitatea societăţilor de turism. Ea spune că nu are prea multe unelte la îndemână ca să-i oblige pe proprietarii de hoteluri să ofere servicii la nivelul tarifelor cerute.
„Nu le putem închide pentru că noi nu suntem ANAF-ul. Le putem amenda cu sume între 8.000 de lei şi 50.000 de ron şi dacă nu se remediază, pentru că se dă un termen, este şi partea de prevenţie şi atunci putem retrage certificatul de clasificare. Şi atunci legal structura respectivă de primire turistică nu mai are acoperirea legală de a vinde aceste servicii la nivelul acela de clasificare. Şi atunci, ori faci efortul: investeşte, repoziţionează, se standardizează să se reclasifice, ori se reorientează dar nu mai transmitem un mesaj greşit, incorect, mincinos către un consumator final care plăteşte pentru un vis”, a explicat Anca Pavel Nedea, președinte ANT.
Datele Autorităţii Naţionale pentru Turism arată că numai în 2015 a dat amenzi în valoare de peste 645.000 de euro hotelurilor pentru nereguli descoperite în unităţile de cazare şi a retras 37 de certificate de clasificare.
Două dintre cele mai bine poziţionate restaurante din punct de vedere al priveliştii asupra oraşului, Panoramic şi Cetatea Braşovului, sunt închise.
„Ele sunt închise din motive de rentabilitate care rezidă din starea lor şi din lipsa fondurilor de investiții la ora asta.Casa Pădurarului, un restaurant sub Tâmpa, şi el este închis. Este în aceaşi situaţie”, a adăugat Radu Popa, director Aro Palace.
Cetatea Braşovului, cel mai important punct de apărare al oraşului, a fost construită în Evul Mediu.În perioada comunismului, construcţia a ajuns în proprietatea statului. În 1982, o parte a ei a devenit restaurant.
După Revoluţie, odată cu legea privatizării, a intrat în posesia Aro Palace SA. În prezent este închisă. Turiştii urcă până la ea, dar fac cale întoarsă pentru că, în afară de nişte ziduri care stau să se prăbuşească, nu mai e nimic de văzut.
„Cetatea a fost reabilitată. Din păcate a fost reabilitată în prag de iarnă. Lucrările făcute au rezistat cât au rezistat. Acum cetatea este într-o stare destul de complicată să-i spun. Există riscuri mari. Trebuie făcute consolidări, investiţii. Niciun investitor privat nu va băga cinci milioane de euro în ceva pe care să nu îi recupereze nici în următorii 50 de ani. Ăsta este motivul pentru care societatea comercială Aro Palace, care este proprietarul activului Cetate, a luat decizia de a vinde. Fiind vorba de un monument istoric. Ca să fiu sincer, el nici nu trebuia să intre în proprietatea lui Aro Palace, dar în 1990 pentru că era în administrare, conform legii 15 a intrat în proprietatea, după 90, a intrat în proprietatea lui Aro Palace. Noi am făcut ofertă de vânzare a întregii cetăţi ministerului Culturii, care şi-a declinat competenţa consiliului judeţean”, a spus Mihai Fercală.
Cu toate acestea SIF Transilvania ţine în continuare de cetate. Aro Palace este în proces cu Primăria Braşov, care a cerut instanţei să treacă Cetatea Braşovului în proprietatea municipalităţii.
„Este unul dintre monumentele reprezentative. Face parte din istoria acestui oraş. Dacă instanţa de judecată va decide că avem dreptate şi Cetăţuia va fi proprietatea Municipalităţii atunci noi o vom integra în circuitul turistic. Vom încerca să accesăm fonduri. Aşa am făcut la mai multe investiţii pe care municipiul Braşov le-a făcut în ultimii ani. Cele mai mari investiţii din oraş s-au făcut cu fonduri de la Uniunea Europeană sau de la alţi finanţatori”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.
Restaurantul Panoramic, de pe Tâmpa, este şi el închis. Clienţii află acest lucru abia după ce merg mai bine de o oră pe un drum forestier sau după ce plătesc 16 lei la telecabină.
„Restaurantul Panoramic de pe Tâmpa este nerentabil pentru că nu se poate ajunge acolo. Transportul pe cablu ţine de o altă societate - Telefericul S.A. Şi noi nu am reuşit cu ei de-a lungul anilor, în cei 20 de ani să găsim o modalitate ca să se asigure accesul clienţilor. Deci, dacă nu ai clienţi trebuie să închizi restaurantul pentru că nu avem ce face”, a fost explicația președintelui SIF.
De când au fost închise, clădirile restaurantelor se deteriorează pe zi ce trece.
„În vedere hoteluri neterminate (00.02.45.10) sau a zonelor care au fost lăsate în paragină, un consiliu local poate să hotărască ca aceste clădiri care sunt lăsate în paragină să aibă de regulă de zece ori, de o sută de ori mai mari taxele locale şi conform legii administraţiei publice locale într-un interval de timp foarte scurt (00.03.36.11) să treacă în proprietatea statului. Trăim într-o perioadă politică dominantă de DNA şi de procuratură şi atunci probabil că lumea se gândeşte la asta, nu se gândeşte ... aţi văzut câţi primari au fost arestaţi şi probabil că nu mai au timp să îşi facă politica”, a spus Alina Burcea, președintele ANAT.
În România, turismul balnear este o piaţă care se ridică la 500 de milioane de euro pe an, conform estimărilor spcialiştilor din domeniu.
În Băile Tuşnad, staţiune renumită pentru băile cu dioxid de carbon şi bioclimatului de tip subalpin, sunt șapte hoteluri, dintre care două aparţin Tuşnad SA, unde SIF Transilvania deţine un pachet de 76,4% din acţiuni.
„Sunt foarte multe unităţi de cazare care au rămas în stadiul în care le-a prins '89. A fost perioada aceea nesigură: proprietar-neproprietar, se restituie, nu se restituie şi atunci unităţile, multe din unităţi au rămas, au stagnat sau poate s-au deteriorat”, a spus Ilean Colcer, directoarea unui complex hotelier.
Ileana Colcer este directorul unui complex hotelier din Băile Tuşnad, deţinut de un investitor care a schimbat radical faţada hotelului şi a investit inclusiv într-o bază de tratament.
Clienţii care vin în staţiunile renumite pentru tratamente împotriva bolilor de inimă, digestive, endocrine şi ale sistemului nervos sunt preponderent vârstnici. Vin la tratament cu bilet de trimitere de la Casa de Pensii.
Staţiunea Băile Ţuşnad pare pustie. Multe clădiri sunt părăsite, scoase la vânzare sau oferite spre închiriere. Magazinele şi restaurantele pot fi numărate pe degete.
„Este o staţiune sezonieră. E mai mult animată vara. Iulie-august. Tinerii vin cei care sunt îndrăgostiţi de natură. Tinerii care ies pe munţi, care fac traseele turistice. Majoritatea stau două-trei zile. Unii sunt în circuit. În general lumea vine, stă în Tuşnad o noapte-două, continuă către Lacul Roşu, Bicaz şi în general o ia către Moldova”, a explicat Kalamar Jozef, proprietarul unei pensiuni.
„N-am auzit din partea autorităţilor centrale ale României nicio vorbă în ultimii zece ani despre turismul balneo. Ca şi cum el nu ar exista, deşi avem aproape 40% din apele termale ale Europei şi cred că trebuie să facă, împreună cu patronatele - există un patronat puternic balnear - trebuie să facă o strategie de dezvoltare”, a spus și Alin Burcea, președintele ANAT.
În Băile Tuşnad există două baze de tratament. Una din ele datează din perioada Comunismului şi aparţine Hotelului Tuşnad, deţinut de societatea comercială Tuşnad SA. Hotelul are 104 camere, dar doar 23 dintre ele sunt renovate.
„Hotelul Tuşnad are deja clientela făcută pe partea de turism balnear, turism medical şi aici a trebuit să ne axăm să căutăm un segment nou, pe partea de conferinţe, wellness. Şi urmează şi hotelul Tuşnad să fie renovat, dar treptat”, a spus Akos Molnar, director adjunct Tușnad SA.
La mai bine de 25 de ani de la căderea regimului comunist, turiştii români sau străini care vor să meargă în vacanţă în România plătesc la fel de mult ca în străinătate pentru camere cu mobilier uzat din clădiri în care nu s-au făcut renovări capitale de mai bine de zeci de ani.
„Comparativ cu Bulgaria (00.06.56.05) nu cred că s-a investit. Nu mai vorbesc de marile oraşe ale României, unde s-au construit foarte multe hoteluri, dar investiţiile au fost totuşi mai puţine decât în Bulgaria. E nevoie de diverse facilităţi, nu ştiu să spun acum: două-trei facilităţi, care să stimuleze pe un investitor să facă hotelurile sau să le aducă în reparaţii capitală”, a spus președintele ANAT.
„În România sunt foarte mulţi proprietari care nuu au făcut turism şi nu au knowhow-ul pentru a opera o structură de primire turistică”, a adăugat Anca Pavel Nedea, preşedinte ANT.
Până când se va face o lege clară a turismului în care proprietarii de hoteluri şi restaurante să fie stimulaţi să investească, dar şi traşi la răspundere dacă nu oferă servicii în funcţie de clasificarea unităţii turistice, o serie de obiective cu o puternică încărcătură istorică riscă să ajungă ruine.
SIF Transilvania este o societate pe acţiuni, cu un capital social în valoare de peste 48,5 milioane de euro. Societatea de Investiţii Financiare are ca sop declarat dezvoltarea propriului patrimoniu, dar de cel turistic a uitat. Ea deţine acţiuni în 165 de societăţi din România, aproximativ jumătate dintre acestea fiind tranzacţionate la bursa de valori. Mihai Fercală, preşedintele SIF Transilvania din 1992, este cel mai vechi şef al unei societăţi de investiţii financiare din România.
În România există cinci societăţi de investiţii financiare: SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia, SIF Oltenia.
Anual, fiecare SIF acordă acţionarilor săi dividende în funcţie de profitul pe care l-au înregistrat societăţile comerciale din portofoliul fiecărei societăţi de investiţie. Astfel, anul acesta SIF Banat-Crişana va da 0,10 lei pe acţiune, SIF Moldova 0.04 lei pe caţiune, SIF Transilvania 0,02 lei pe acţiune, SIF Muntenia 0.04 lei pe acţiune, iar SIF Oltenia 0.13 lei pe acţiune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
