România furată. Sistemul public de pensii, deficit de miliarde

Data actualizării: Data publicării:
pensionari agerpres_7580528

Sistemul public de pensii e în cădere. În ultimii 4 ani, deficitul Pilonului I a fost de aproximativ 14 miliarde de euro. Cu fiecare an, Guvernul a subvenționat cu sume tot mai mari bugetul de pensii. Dacă în 2013 a pus un sfert din bugetul total, în momentul de față trebuie să dea o treime. Pensiile speciale și promisiunile electorale au făcut ca anul acesta deficitul prognozat al Pilonului I să fie de peste 6 miliarde de euro. În disperare de cauză, Guvernul a pus ochii pe banii din Pilonul II și a trecut la măriri de taxe, impozite și acciză la benzină.

Pilonul I, care se bazează pe contribuțiile lunare ale salariaților, înregistrează deficit de mai mulți ani. Principala cauză o reprezintă numărul mic de angajați în raport cu numărul mult mai mare de pensionari și emigrarea a peste 3 milioane de români cu vârste între 25 și 40 de ani. Practic, cotizațiile lunare ale salariaților nu acoperă plata tuturor pensiilor.

Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii: „În anul 2015, deficitul fondului de pensii era deja de 18 miliarde de lei. Prin urmare, Ministerul Finanțelor avea o problemă destul de serioasă cu finanțarea acestui deficit, în condițiile în care știți că erau toate celelalte constrângeri pe care le-am avut, prin scăderea unor taxe, prin creșterea salariilor și așa mai departe. Deficitul de 18 miliarde era cam o treime din întregul buget de pensii. (...) În 2017, deficitul prognozat de specialiști deci nu numai de mine, am stat și eu și m-am uitat pe cifre, este de 28 de miliarde. 28 de miliarde, apropo, sunt 3,5% din PIB”.

Din lipsa banilor cash, Guvernul a vrut să naționalizeze Pilonul II de pensii, acolo unde contribuțiile a 6,8 milioane de români din ultimii nouă ani au ajuns la 7 miliarde de euro. După izbucnirea unui scandal imens, în care guvernanții s-au contrazis în declarații, naționalizarea s-a transformat într-o micșorare de contribuție la Pilonul II, apoi într-o chestie opțională care nu a fost definită concret de către premierul Mihai Tudose.

Mișu Negrițoiu, fost președinte al ASF: „Riscul cel mai mare pe care îl văd este să nu se transfere contribuțiile și să rămână la nivelul care este. Și să-l administreze așa cum este acuma. (...) Dacă se suspendă transferurile de la bugetul statului către Pilonul II, Pilonul II nu atinge masa critică, este marginalizat și întreaga reformă a sistemului de pensii este bagatelizată.”

Fostul șef al ASF afirmă că ceea ce se întâmplă acum are doar explicații electorale: „În viitorii 10 ani, cine mai plătește 10 lei la pensie ăla câștigă alegerile. De fapt, ceea ce se întâmplă acum, asigură victoria în alegerile următoare”.

Mai multe explicaţii şi cifre în exclusivitate, în REPORTAJUL VIDEO

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri