România furată. Ce a mai rămas din industria ceasurilor românești

Data publicării:
ceasuri romanesti

România ar fi putut să ajungă un competitor serios în industria ceasurilor. În perioada comunismului, la Arad exista o fabrică ce avea o linie completă de producție de ceasuri mecanice de masă. Tot atunci, pe porțile de la Mecanică Fină, de la București, ieșeau vestitele ceasuri de mână Orex. După privatizare, ceasurile fabricate în România au devenit piese de muzeu.

România a fost singura țară din Blacani unde se fabricau ceasuri mecanice în perioada comunistă. La Arad, în fosta Cooperativă Precizia, Nicolae Ceaușescu a investit într-o linie de producție de ceasuri de masă.

„La începuturi, un ceasornicar îşi făcea ceasul de la cap la coadă. Aveau pansoane şi îşi marcau cu pansonul, se marcau pe mecanismul respectiv. Deci, în Precizia se ştia, dacă se lua un ceas se ştia: ăsta a fost făcut de Burlan”, spune Claudiu Burlan, ceasornicar.

Dacă în primul an de producție în masă s-au fabricat 300 de exemplare, la sfârșitul epocii comuniste fabrica de la Arad ajunsese la o producție de un milion de exemplare pe an.

„La vremea respectivă - una dintre cele mai avansate fabrici de ceasuri. Da, se exportau în tot ce însemna bloc comunist. Singurii care ne erau rivali, ca să spun aşa, erau ruşii cu ale lor Slava sau mai ştiu eu ce. Dar, de principiu exportam, inclusiv în ţările arabe exportau foarte multe ceasuri de Victoria”, spune Claudiu Burlan.

La finalul anilor '70 la Victoria s-au lansat ceasurile Aradora. Un nou design, pentru un nou tip de cumpărători.

„Erau motiv de mită, de cadou. Deci, ceasul Victoria era, cum să spun: cum e acum suta de euro. Da. Deci se făceau cadouri”, spune Claudiu Burlan.

Tot o mândrie în acea perioadă era să ai la mână un ceas Orex, fabricat de inginerii de la Mecanică Fină de la București.

„S-a plecat de la 17-19 rubine în mecanism. Cel cu 21 şi 22 de rubin erau pentru export, celelalte cu 17 şi cu 19 erau pentru ţară, erau pentru intern”, spune Gheorghe Ion Gheorghe, director INCDMTM.

Presa vremii scria că în decembrie 1985 au fost vândute 50.000 de de ceasuri de mână Orex pentru bărbaţi şi femei. Pentru perioada de după 1990, partidul stabilise un plan anual de un milion de exemplare.

Ce s-a ales dintr-o industrie care putea să fie un competitor de seamă în industria orologeriei aflați, în această seara, la Jurnalul de Seară, de la ora 21 într-un nou episod marca România furată.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri