ROMÂNIA FURATĂ. De ce a rămas statul cu 22 de cinematografe din 600?

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

Un film fără happy-end, fără personaje pozitive, dar cu bilete foarte scumpe. Aceasta este, în câteva cuvinte, povestea sălilor de cinematograf din România. Un imens patrimoniu cultural şi imobiliar, pe care statul român a reuşit, în 25 de ani să-l aducă la stadiul de ruină.

De ce a dispărut cinematograful de stat? De ce din cele 600 de săli de proiecţie, câte avea România în 1990, mai funcţionează doar 22? Motivele sunt multe şi complicate. În primul rând, o legislaţie confuză: statul român a plimbat patrimoniul România Film între instituţiile centrale şi primării şi tot ce a reuşit a fost să piardă pe drum cinematografele.

„Din 91 până în momentul de faţă, prin diverse tertipuri, prin diverse legi, că e vorba de Legea 10, când au dispărut vreo 60 de cinematografe în baza Legii 10, a retrocedărilor, că e vorba de alte ordine ale guvernului sau legi, că e vorba de legea 303, care transferă cinematografele către consiliile locale, am rămas în momentul de faţă cu 145 de cinematografe mari şi late, din care funcţionează 22”, spune Marius Iurașcu, director RADEF.

„Au făcut o nenorocire de lege, legea 303. Nici nu existau pe ștatele de plată ale primăriilor funcțiile noastre, ale salariaților, oamenii au ajuns în stradă”, spune Mariana Bikfalvi, lider de sindicat RADEF.

Al doilea motiv pentru paragina cinematografelor este dezastrul din Regia Autonomă Pentru Distribuţia şi Exploatarea Filmului - RADEF. Instituţia care ar trebui să gestioneze cinematografele din România nu este în stare nici măcar să se organizeze pe ea însăşi. În acest moment are doi directori, dintre care unul trimis în judecată pentru corupţie, un consiliu de administraţie care nu ia decizii din lipsă de cvorum şi datorii imense la bugetul de stat.

„Situația financiară a RADEF Romania Film în momentul de față este dezastruoasă”, spune Viorica Maradi, economist în cadrul serviciului financiar-contabilitate.

Întreaga poveste a deciziilor dezastruoase prin care statul român şi-a pierdut sau distrus cinematografele o veţi afla astăzi, la "Jurnalul de seară", dintr-o anchetă marca "România furată".