Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Moldomin, mina de cupru condamnată de statul român să încapă pe mâna rușilor

19 octombrie 2012. Ora 08.00. Forțele speciale ale SRI descind la Aeroportul Otopeni. Au informații că interesele economice ale României sunt în pericol. Ținta agentilor secreți este Mihail Orlov, un geolog rus, de 42 de ani. Bărbatul a ajuns în România ca reprezentant al grupului de firme specializat în minerit Mineco. Cu doar câteva minute înainte de decolarea cursei București-Moscova, cetățeanul rus e reținut. E acuzat de spionaj, iar dovada sunt documentele şi hărţile găsite asupra lui. Acte confidențiale despre zăcămintele de cupru din minele din zona Moldova Nouă: Suvarov, Florimunda şi Vărad. Prinderea rusului venea la puțină vreme după ce, din trei firme care voiau activele Moldomin, doar una se calificase - tocmai Mineco.

Răzvan Zăvăleanu, administratorul judiciar al Moldomin: „A fost făcută și o acțiune de publicitate în vestul Europei, în ziare importante din Germania și Anglia, care sunt citite de comunitatea de afaceri din aceste țări. Din păcate, până la urmă, doar trei societăți de profil au depus oferte și nici nu aș putea spune că două dintre ele, cele care au pierdut procesul de selecție, ar fi avut vreo experiență foarte bogată în minerit. Practic, societatea nu a reprezentat o miză foarte mare pentru potențiali investitori”.

Cu un an în urmă, lichidatorul judiciar și grupul Mineco încheiaseră antecontractul de vânzare-cumpărare pentru toate activele societății. Dacă semna contractul, Mineco urma să investească 200 de milioane de euro.

Reprezentanţii grupului de firme trimit la Bucureşti o delegaţie din care făceau parte presupusul spion, Mihail Orlov, şi deputatul rus din partidul lui Vladimir Putin, Ilias Abdrahmanov. Cei doi ar fi trebuit să evalueze dacă investiţia ar fi meritat să fie făcută.

De când au pus piciorul în România, ruşii au fost filaţi de serviciile române de securitate, în baza unui mandat de siguranţă naţională. Cei doi, spun anchetatorii, au vizitat minele din Caraş-Severin, liniile de producţie şi au studiat documente. S-au întâlnit cu directorul Moldomin, Iacob Chişărău. Fost primar şi consilier judeţean, Iacob Chişărău le-a explicat investitorilor că aveau să facă o afacere bună - zăcământul de cupru de la Moldova Nouă ar fi fost o mină de aur pentru orice investitor.

Iacob Chişărău: „România este o ţară ciudată, are mari zăcăminte sărace. Noi am exploatat foarte puţin, era proiectat să mergem la 9 milioane de tone pe an, cea mai mare producţie a noastră, în 88, a fost de 6 milioane de tone pe an, am exploatat 10 la sută din zăcământ, zăcământul e mare, mai sunt şi altele, ar fi profitabil. Avem mari avantaje - malul Dunării, transport uşor, e Dunărea lângă noi - toate procesele necesită cantități mari de apă, noi eram tentanţi, nu suntem în vârful unui munte, cai de transport, au mai încercat unii să vină să cumpere”.

Operațiunea mituirea justiției

După ce au aflat cât de rentabilă e investiţia din Moldova Nouă, ruşii s-au lovit de altă problema- vânzarea era în pericol după ce fiscul constestase în instanţa toate deciziile administratorului judiciar. Pentru a debloca procedurile de vânzare a companiei, cea mai facilă soluţie pare influenţarea justiţiei. Decizia de mituire a unor judecători o iau şeful Moldomin, Iacob Chişărău, care, astfel, speră să salveze compania, şi mai marii Mineco - unul dintre acţionari - Dimitrije Aksentijevic şi directorul general, Aleksandar Andrejevic.

Întâlnirea are loc în Serbia, la Biserica Albă, şi este monitorizată de serviciile de spionaj româneşti.

Întors în ţară, Iacob Chişărău trece la fapte: împreună cu şeful Mineco România, Adrian Dan Rus, dă 50 de mii de euro vicepreşedintelui Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cătălin Şerban, care trebuia să intervină pentru rezolvarea disputei în favoarea Mineco.

Doi ani mai târziu, în 2013, toţi sunt condamnaţi definitiv la închisoare. Despre cât de bogate erau zăcămintele din Banat, ruşii ar fi vrut să afle din hărţile lui Mihail Orlov, confiscate la Otopeni. Rusul a fost reţinut pentru că ar fi intrat ilegal în posesia documentelor.

Gloria și greșelile vremurilor apuse

Primele greşeli în administrarea minei nu s-au făcut în 2012, o dată cu scandalul de spionaj, ci imediat după 1989. Decăderea a fost la fel de rapidă că şi construcţia mamutului.

Mihai Leonte, fost miner: „S-a investit, numai în patru ani, peste 23 de miliarde de dolari, investiţii în utilaje, deschiderea de noi fronturi de producţie, construcţia uzinei de preparare, acolo a fost dealul gol.

La începutul anilor 60, înainte de deschiderea minei de cupru, Moldova Nouă era o comună cu 3.500 de oameni. În 1956 a devenit oraş, iau 10 ani mai târziu avea deja 6.000 de locuitori. În 1977, în micul orăşel trăiau 16 mii de oameni. Pe lângă anvantajele date minerilor de statul comunist, locuitorii puteau câştiga bani şi din micul comerţ de peste graniţă.

Iacob Chişărău - fost director Moldomin: „Oraşul era unul cu oameni tineri, pentru că a fost adusă forţă de muncă din Moldova, Maramureş, Oltenia... se câştiga bine în zonă, eram pe graniţa cu Iugoslavia şi era micul trafic pe frontieră, se făceau schimburi transfrontaliere...când am venit eu lucrau 5.000 - 5.500 de oameni. Politica era să se creeze în ţară toate materiile prime de care are nevoie România, nu conta cu ce cost. Nu era în minereu problema rentabilităţii”.

Viața frumoasă s-a sfârșit în 1990

700 de oameni lucrau în carieră, la extracţia minereului. Încărcau totul în maşini care transportau zeci de tone spre uzina de prelucrare. Acum, întreagă zona este pustie.

Viaţă frumoasă s-a sfârşit în 1990. Şi pentru localnici, dar şi petnru fabrică. Prima lovitură a venit de la stat.

Iacob Chişărău: „După 90 nu s-au mai dat subvenţii la valoarea care să acopere cheltuielile. Cele mai mari datorii le-am făcut la curent, pentru că eram consumator mare de energie, capacitatea instalată era de 25 MW-oră. Nu am mai putut plăti energia, am ajuns datori vânduţi la Enel. Nu ne-am plătit datoriile la stat, impozite la stat, fondul de şomaj...şi a început acumularea datoriilor”.

Aveau şi tehnologii foarte foarte depăşite, adică tehnologii care presupuneau un consum excesiv de energie în special şi de materii prime”, explică Petre Roman, fost premier.

Petre Roman este un mincinos. Deci Petre Român ne învăţa atunci franceză. Nu am văzut şi nu am auzit vreodată, în toate discuţiile pe care le-am avut (...) despre o viziune asupra mineritului”, spune în replică Miron Cozma, fost lider de sindicat minier.

Faliment accelerat de stat

Guvernul Teodor Stolojan mai bate un cui în sicriul destinat industriei miniere. În plină economie liberă, cei responsabili de bunăstarea ţării decid să supravegheze şi controleze producţia minelor. Se stabilesc astfel reguli prin care Moldomin trebuia să vândă cuprul cu un preţ care nu aducea profit, ci doar pierderi.

Matei Lupu, primarul din Moldova Nouă: „Tot ce înseamnă minerit în România era minerit care aparţinea de Ministerul Economiei, Industriilor. Statul român hotăra preţul, hotăra ce trebuie să facem. Nu puteai să vinzi cu preţul pe care îl doreai, nici măcar preţul care era la bursă, statul îţi limita preţul la care puteai vinde”.

Răzvan Zăvăleanu, lichidatorul judiciar al Moldomin: „Preţurile fiind ţinute în mod artificial la anumite valori, societatea nu s-a putut manifesta liber pe piaţă, nu s-a putut dezvolta şi consecinţa logică a fost falimentul societăţii”.

Chiar dacă statul a ordonat că Moldomin să meargă în pierdere, pentru companie nu au existat ştergeri de datorii, ci doar acumulări.

Iacob Chişărău, fost director Moldomin: „Ne-am făcut un împrumut la bancă, am trecut de la datori la Renel datori la banca, apoi s-a făcut AVAS-ul şi Fondul Proprietăţii de Stat, datoria a trecut la AVAS. Nu am reuşit să facem investiţii, am rămas în urmă cu tehnologia. Tot ce s-a construit acolo a fost la gândirea anilor 77, tehnologia rămăsese la nivelul ăla”.

1999, anul de grație pentru minerit

1999 e anul critic pentru Moldomin. Statul decide restructurarea tuturor minelor. Jumătate dintre angajaţi pleacă acasă cu salarii compensatorii. Dacă nu ar fi fost de acord cu această soluţie, ar fi trebuit să plece toţi, fără niciun ban.

Matei Lupu, primarul din Moldova Nouă: „Miniştrii care nu mai sunt acum veneau cu tot felul de soluţii, că minerii să culeagă ciuperci, e deranjant când spune cineva că închide un loc de muncă, dar şi mai deranjant când vine cu aberaţii din astea. Unde trăiesc câteva mii de familii să culeagă fructe de pădure?”

Situaţia este la fel în toate minele din ţară. Conduşi de Miron Cozma, ortacii pleacă spre Bucureşti. Negocierile purtate cu prim-ministrul Radu Vasile au adus mai multe opţiuni şi pentru angajaţii din Moldova Nouă.

Miron Cozma: „Ceream ca în condiţiile în care, tocmai pe ideea de a nu fi disponibilizări, minerilor să li dea - fiecăruia - câte un hectare de pământ şi 10.000 de dolari. Ştiam că nu o să le dea nimeni asta. (Şi ce aţi primit?) Eu am primit 10 ani de închisoare, mai exact 98 de ani în total. (Și minerii?) Minerii i-au disponibilizat aşa, pe bucăţele”.

Matei Lupu, primarul din Moldova Nouă: „S-a venit cu alternative de genul salarii compensatorii, frica că nu o să mai primească nici salariile compensatorii a dus la reducerea activităţii şi uşor, uşor s-au închis întreprinderile miniere”

Fără subvenții, înainte de aderarea la UE. Apar privații

Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, Moldomin mai primeşte o lovitură.

Iacob Chişărău, fost director Moldomin: „Acordul cu UE prevedea ca din 2006 să nu se mai acorde subvenţii mineritului. În 2006 s-a disponibilizat tot personalul”.

Pierderea statului a fost bucuria privaţilor, care au văzut în zăcământul din Caraş-Severin o sursă sigură de făcut bani. În 2007, un consorţiu condus de oamenii de afaceri Horia Pitulea şi Horia Simu şi format din Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef Baia Mare negocia cu statul pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni. S-au angajat să investească 120 de milioane de euro.

Şerban Stan, lider de sindicat Moldomin: „Eu am condus Energo Mineral, care a făcut o investiţie de peste 250 mld lei la Moldova Nouă, care am ajuns în stagiu avansat, mai aveam desecarea, partea electrică şi toţi care am lucrat ştiu, era în stadiu de funcţionare. Datorită unor neînţelegeri între patronul Energomineral - Horia Simu - şi ministrul Economiei Videanu, s-au rupt contractele şi totul s-a dus pe apa Sâmbetei”.

Matei Lupu, primar Moldova Nouă: „Societatea care a venit a retehnologizat tot. Asta vă pot garanta, că ştiu. Erau pregătite utilajele, benzile transportoare”.

Pază pe întuneric

Consorţiul şi-a propus să cumpere tot Moldominul, pe când Adrian Videanu, la acea vreme ministru al Economiei, a fost de acord doar cu închirierea minei.

Iacob Chişărău, fost director Moldomin: „Ei au renunţat la exploatare, la contract, şi-au plătit obligaţiile şi noi am rămas ai nimănui. De fapt, noi eram ai Ministerului Economiei. Dar tot ce era utilaj la noi era sechestrat de ANAF şi AVAS, în contul datoriilor care erau de 2.000 de miliarde - 50 de milioane de euro. Ministerul nu a dat niciun ban, nici pentru pază, nici pentru energie. În 2009 ni s-a tăiat curentul. Am stat pe întuneric. Vă daţi seama, să păzeşti o uzină întinsă pe 500 de hectare!”

Şerban Stan, lider de sindicat Moldomin: „Sincer vă spun, nu vreau să mai privesc în zona aia, că îmi vine să plâng de durere. Știu ce am lăsat şi totul s-a distrus. S-a distrus în totalitate în timpul când domnul Videanu era ministrul Economiei”

Moldomin Moldova Nouă a intrat în insolvenţă în 2010. Din datoriile de 50 de milioane de euro, 40 erau penalităţi şi majorări.

Răzvan Zăvăleanu, administrator judiciar al Moldomin: „La această societate am găsit exemplul clasic al delăsării, al proastei gestiuni de către statul român a activelor sale importante. Gestiunea aceasta se produse prin intermediul unor sinecurişti - nu înţeleg să îşi asume niciun fel de responsabilitate pentru protejarea acestor active ale statului”.

Ne-a dat Dumnezeu bogaţii, doar că politicile se fac aşa cum se fac. A fost o greşeală de strategie şi de gândire pe termen lung a celor care erau la conducerea ministerelor şi a Guvernului”, spune primarul de la Moldova Nouă.

Schelet, spioni, dosare penale și noii stăpâni: rușii

Din uzina înălţată că un simbol al oraşului, au mai rămas pilonii de beton, un schelet solid, măcinat de indiferenţă statului român. Şi zăcământul de sub munţi a cărui valoare rămâne secret de stat. Pentru cuprul ascuns în munţii Banatului, serviciile secrete s-au războit în spioni şi dosare penale, un magistrat a ajuns la închisoare patru ani, iar unul dintre cele mai mari consorţii, cu sediul central în Elveţia, Mineco, a fost târât într-un scandal internaţional. Totul pentru că statul nu a mai vrut să investească în tehnologii care ar fi fost rentabile.

Pentru stat, da, dacă ar fi investit 100 de milioane de euro, dar nu avea bani şi nu îi are. Lumea statului s-a dus, am vrut să fim capitalişti”, conchide Iacob Chișărău.

Miron Cozma întărește: „Suntem nişte idioţi toţi din ţara asta şi trebuie să vină străinii să ne dea lecţii cum se exploatează cuprul în zona aia!”

Din aprilie 2014, Moldomin are un nou stăpân, iar numele lui este...MINECO.

Procesul intentat de ANAF - care nu era mulţumit că ruşii semnaseră antecontractul de cumpărare a fost respins de instanţă, terenurile au fost întabulate, iar ruşii au semnat pe 25 aprilie contractul de cumpărare. Automat a fost preluată şi licenţa de exploatare a bogăţiilor din subteran.

Nimic nu a zdruncinat dorinţa consorţiului condus de oligarhi ruşi - care vor în continuare cuprul românesc şi pentru asta sunt dispuşi să investească cele 200 de milioane de euro. Asta ar însemna redeschiderea minei de la Suvarov, reangajarea unei părţi dintre minerii disponibilizaţi, dar şi exportarea unei cantităţi de 200 de mii de tone de cupru pe an.

Etichete: spionaj , mina de cupru , oligarhi , campania digi24 , Moldomin , Iacob Chisarau , romania furata , rusii , mineco , falimentare , intreprinderi de stat falimentare , privatizari cu scandal

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale