Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Primul asasinat sindical din România

Tepro Iaşi este un caz-şcoală de privatizare eşuată. Fabrica din capitala Moldovei a rămas, însă, în istorie şi din cauza primului asasinat sindical de după Revoluţie. A fost nevoie ca liderul Sindicatului Liber din Tepro Iaşi - Virgil Săhleanu să fie asasinat, pentru ca autorităţile de la Bucureşti să vadă cum aşa-zisul investitor ceh jefuia, de fapt, uzina. Autorul moral, Frantisek Priplata, a fugit din România, înainte de condamnare. Ani mai târziu, tot statul român a fost cel care a despăgubit investitorul străin cu milioane de euro.

Uzina Metalurgică Iași a fost deschisă în 1962 și era cel mai mare producător de țevi sudate din Europa de Est. În perioada de glorie, întreprinderea avea 6.000 de angajați. Constantin Rotaru lucrează de 33 de ani în fabrică, dar îşi aminteşte şi acum al câtelea angajat a fost.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Eu vă spun ce număr de marcă am eu: 9.039 şi sunt angajat în 1983. Dar ăsta nu era numărul de angajaţi, pentru că de fiecare dată când se angajează un lucrător primeşte numărul imediat următor. Mai se pensionau, dar numerele de marcă tot cresc”.

În 1989 fabrica avea o producţie anuală de peste 600 de milioane de dolari. Pentru a se adapta economiei de piaţă şi noii legislaţii, Uzina Metalurgică Iaşi se reorganizează în 1991. Devine Tepro Iaşi.

Fabrica continuă să înregistreze profit şi în anii de după Revoluţie: în 1996 şi 1997 Tepro Iaşi are o cifră de afaceri de aproximativ 350 de miliarde de lei vechi şi un profit net de aproape 15 miliarde. În dolari a fost vorba de un profit de 10 milioane de dolari în 1996 şi cinci milioane în 1997, din cauza fluctuaţiilor foarte mari ale cursului de schimb valutar. Acţionari sunt Fondul Proprietăţii de Stat, care deţinea 69,9%, Fondul Proprietăţii Private II Moldova, cu 21,5% şi angajaţii, cu 8,5%. Aceştia intră în acţionariat prin celebrul program "Cuponiada".

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Întreprinderea ar fi putut să producă bani mulţi atunci, pentru că piaţa era chiar mai bună ca acum”.

Ofertă respinsă

Cu toate că întreprinderea nu era o „gaură neagră” a economiei, FPS decide, în decembrie 1997, să vândă pachetul majoritar de 50,99% din acţiunile pe care le deţine la Tepro, prin licitaţie deschisă, cu ofertă în plic sigilat. Salariaţii înfiinţează Asociaţia Privat Tepro SA şi îşi manifestă interesul de a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni de la FPS. Oferta Asociaţiei, singura care se prezintă la licitaţii, este respinsă de două ori de către FPS, fiind considerată mult prea mică faţă de suma de opt milioane de dolari americani, pe care Fondul spera să o obţină. Asociaţia oferise, iniţial, doar 1,5 milioane de dolari.

Pachetul majoritar de acţiuni este adjudecat după mai multe licitaţii, în iulie 1998, de către compania cehă Zelezarny Veseli AS, care a obţinut un punctaj de 97,419, faţă de cel al Asociaţiei Privat Tepro, care a fost de 95,688.

Asta în condiţiile în care asociaţia salariaţilor a oferit un preţ mai mare, de 10.950 de lei/acţiune, faţă de compania cehă care a ofertat 7.981 lei/acţiune.

Zelezarny Veseli, în traducere "Muncitorii Veseli", a obţinut un punctaj mai bun pentru că şi-a asumat investiţii de mediu şi retehnologizare de 3,5 milioane de dolari americani, realizabile în doi ani, faţă de patru ani, cât propusese Asociaţia Privat.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Directorul de pe atunci, cu vreo trei săptămâni înainte de ultima licitaţie la Fondul Proprietăţii de Stat, cum era atunci, s-a dus în Cehia. Un an mai târziu am dedus că le-a prezentat ce investiţii erau făcute şi neraportate la Bucureşti. Unde au câştigat ei faţă de PAS. La capitolul investiţii, că se angajau să facă o investiţie de vreo 3 milioane şi jumătate de euro într-un timp mai scurt decât Asociaţia asta a salariaţilor. Dar toate investiţiile trecute în program erau deja făcute”.

Negocieri directe cu cehii

Contestaţiile depuse de asociaţia salariaţilor au fost respinse de FPS, care a trecut la negocierea directă cu societatea cehă. Fondul a obţinut, într-un final, 3,1 milioane de dolari de la Zelezarny, faţă de opt milioane, cât spera iniţial. Cehii s-au obligat să facă şi investiţii mai mari, de 4,9 milioane dolari.

Radu Sârbu, fost preşedinte al FPS: „Oferta financiară a cehilor a depăşit milimetric oferta financiară a Asociaţiei Salariaţilor şi această depăşire s-a făcut nu prin preţ, care a fost mai mic decât cel oferit de salariaţi, ci prin timpul de eşalonare a investiţiilor asumate. Nu există, în istoria privatizărilor guvernate de Fondul Proprietăţii de Stat, niciun caz de ofertă, în plic sigilat, atât de apropiată de cea care a pierdut. Managerul de atunci a trădat echipa pe care o conducea şi a preferat să destăinuie cehilor de la Zelezarny Veseli nuanţele sau conţinutul ofertei financiare pe care asociaţia salariaţilor o pregătise pentru Fondul Proprietăţii de Stat”.

Zelezarny Veseli AS - deţinută de milionarul ceh Zdenek Zemek - a fost reprezentată în faţa FPS de un conaţional de-al patronului, Frantişek Priplata, care avea afaceri cu mobilă în România, la Vaslui şi Bihor. Imediat după privatizare noul proprietar începe să vândă active.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Erau depozitele pline. Şi de materie primă şi de produs finit. Fabrica avea datorii mari la Combinatul de la Galaţi Ei au avut grijă să vândă tot produsul ăla finit, să mai confecţioneze altă marfă din materia primă, dar tot nu au plătit datoria celor de la Galaţi, nu. Pe noi ne-a cumpărat un producător de ţevi din Cehia care, practic, voia să ne scoată de pe piaţă”.

Profitabilă până în vara lui 1998, când a fost privatizată, Tepro Iaşi înregistrează, deja, pierderi în a doua jumătate a aceluiaşi an. La fel s-a întâmplat în anii 1999 şi 2000. Sindicatul sesizează inclusiv Guvernul României, care dispune ca Departamentul de Control să facă verificări.

Clienţii Tepro, redirecţionaţi către firma cehă

„Directorul general al Tepro SA Iaşi a comunicat către beneficiari că produsele solicitate nu se mai fabrică la SC Tepro Iaşi, recomandându-le să se adreseze la firma Zelezarny din Cehia, acţionar majoritar al Tepro Iaşi”, se arată într-o notă a Departamentului de Control al Guvernului.

În acelaşi timp, active ale Tepro au fost vândute prin intermediul companiei ZKO, deţinută tot de Zemek Zdenek, care este şi acţionarul majoritar al Zelezarny Veseli, dar şi preşedintele Consiliului de Administraţie al fabricii ieşene cumpărate.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Au început să facă dezmembrări. Verificau, valorificau metale neferoase, fierul, orişice”.

Investitorul ceh concediază 2.500 de angajaţi

„Partenerul ceh a înfiinţat compania ZKO SA pentru vânzare de fier vechi provenit din dezmembrarea unor utilaje ale SC Tepro SA Iaşi. În circa patru luni de la înfiinţare compania ZKO a acumulat datorii către Tepro Sa Iaşi în valoare totală de 309.518.485 lei”, se mai spune în nota Departamentului de Control al Guvernului.

În paralel, noul acţionar majoritar concediază 1.700 de angajaţi în mai puţin de un an de la preluarea Tepro Iaşi. Au urmat alţi 800 în următoarea jumătate de an. Contractul de privatizare dintre "Muncitorii Veseli" din Cehia şi FPS nu prevedea menţinerea numărului de angajaţi sau măsuri de protecţie socială în cazul concedierii acestora, precum oferirea de salarii compensatorii.

Asta în contradicţie cu prevederile OUG 48/1997. Printre cei concediaţi s-au numărat şi Virgil Săhleanu, preşedinte al Sindicatului Liber Tepro şi Constantin Rotaru, vicepreşedinte. Ei au organizat muncitorii şi s-au adresat instanţei de judecată, cu ajutorul unui avocat.

Doina Stupariu, avocatul angajaţilor Tepro: „Au fost, cred că, vreo 2.500 de dosare pe litigii de muncă. Contestaţii la deciziile de desfacere de contract de muncă, pe despăgubiri. Le-am câştigat. În apel s-a făcut, între termene, cerere de strămutare, să nu se mai judece la Iaşi. Am mers la Înalta Curte, că aşa era procedura, am stat, în decembrie, aproape tot decembrie, am făcut naveta în fiecare săptămână, că nici nu le-a dat toate odată. Şi după aceea am avut dosare în toată Moldova: Suceava, Botoşani şi Neamţ. Toate drumurile le-am făcut împreună cu domnul Săhleanu şi cu cei de la sindicat care erau alături de el”.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „A fost primul lider sindical din România, care a încercat să rezolve problema oamenilor altfel decât tradiţional, cu parul: în justiţie. Toate instanţele au fost, judecătorie, tribunal şi curte de apel. Au admis cererea domnului Săhleanu de reangajare a oamenilor”.

În acelaşi timp, liderul Sindicatului Liber Tepro, Virgil Săhleanu, a solicitat Curţii de Apel Iaşi anularea contractului de privatizare, pe motiv că societatea cehă nu şi-a respectat obligaţiile asumate de investiţii şi a concediat, abuziv, cea mai mare parte a angajaţilor.

Cumpărătorul nu a făcut investiţiile asumate

„Zelezarny Veseli a introdus în programul de investiţii obiective care au fost executate de către SC Tepro SA Iaşi înainte de privatizare. În perioada 1995 - 1998 s-au executat lucrări de reparaţii capitale la două obiective importante ale Tepro Iaşi, în valoare totală de putin peste 4 miliarde de lei vechi (4.293.305.960) şi s-au pus în funcţiune obiective noi de investiţii în valoare totală de aproape 14 miliarde de lei vechi (13.930.400.637)”, potrivit notei Departamentului de Control al Guvernului.

Virgil Săhleanu a atras şi atenţia autorităţilor locale cu privire la implicaţiile sociale ale evenimentelor care se derulau la Tepro Iaşi.

Constantin Simirad, fost primar al Iaşiului: „ Domnul Săhleanu a venit la mine într-o zi foarte necăjit. Mi-a explicat ce politică falimentară se duce la această intreprindere şi bineînţeles că am fost revoltat de ceea ce se întâmpla. Am făcut o conferinţă de presă atunci şi vreau să spun că ziariştii au fost foarte interesaţi de această, să-i spunem relatare a domnului Săhleanu. Începând din acest moment domnul Săhleanu a avut un cuvânt care avea rezonanţă, care se auzea”.

Subiectul a fost tratat pe larg în mass-media locală, dar şi în cea centrală. Cazul Tepro Iaşi căpăta, astfel, conotaţii naţionale.

Acesta este contextul în care Curtea de Apel Iaşi a constatat, în luna iulie a anului 2000, nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Zelezarny Veseli şi Fondul Proprietăţii de Stat.

Ultima speranţă a patronilor cehi era aceea de a renegocia cu FPS, înainte de data de 30 septembrie 2000, atunci când era scadentă efectuarea investiţiilor, încheierea unui act adiţional, prin care perioada realizării acestora să fie prelungită. Zemek Zdenek urma să vină personal la negocieri, în data de 14 septembrie 2000.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Pe ultima sută de metri cei din Cehia au trimis o instalaţie. Noi mai aveam încă trei cuptoare de coacere a ţevilor. Dar au trimis şi ei una acolo, ca să zică că îşi realizază investiţiile şi au cerut celor de la FPS să facă un act adiţional la contractul de vânzare-cumpărare, pe baza căruia să anuleze hotărârea Curţii de Apel Iaşi”.

Numai că, muncitorii conduşi de liderul sindical Virgil Săhleanu protestau, deja, public. Mai mult, angajaţii Tepro nu permiteau firme private Protect SRL Vaslui, contractată de acţionarii cehi, să preia paza fabricii. Situaţia publică îngreuna negocierile cu FPS, astfel că s-a luat decizia eliminării liderului sindical Virgil Săhleanu, cel care mobiliza muncitorii şi, în lipsa căruia, credea conducerea fabricii, oamenii nu ar mai fi avut impulsul de a protesta.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „N-ar fi vrut, în timp ce ei făceau un act adiţional la contract pe aici pe la Iaşi oamenii să fie conduşi de domnul Virgil Săhleanu şi să protesteze. Au vrut să-i dea o bătaie, aşa au declarat, prin instanţe, să-i aplice o corecţie fizică”.

Pentru asta, Zdenek Zemek şi Frantisek Priplata s-au întâlnit, la data de 10 august 2000, într-un hotel din Bucureşti, cu patronul firmei de pază Protect, Cătălin Ciubotaru, care, potrivit rechizitoriului anchetatorilor, „a fost de acord să rezolve problema Săhleanu”. Între aceştia, cărora li s-a alăturat directorul Tepro Iaşi, Victor Bălan, a avut loc o nouă rundă de convorbiri, în timpul cărora s-a hotărât ca Protect Vaslui să primească 400 de milioane de lei vechi pe lună, pentru asigurarea pazei fabricii, dar sub condiţia „să se ocupe şi de problema înlăturării liderului de sindicat Săhleanu Virgil”, e mai spunea în rechizitoriu.

„Problema Săhleanu”

Cătălin Ciubotaru a desemnat un angajat al firmei de pază, Claudiu Bahnă, „să se ocupe de problema Săhleanu”. Acesta a cerut ajutorul prietenului său Ioan Tofan, recent eliberat din penitenciar. Cei doi l-au urmărit pe Virgil Săhleanu începând cu data de 27 august 2000, dar nu au reuşit să îl surprindă singur pe liderul de sindicat, care era mereu însoţit de alţi muncitori.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Cel care le-a arătat unde locuieşte a fost directorul general. care se declara prietenul lui. Nu cred că ar fi vrut să-l omoare, dar el le-a arătat unde stă şi că bataie ar fi vrut să-i dea”.

Bahnă şi Tofan l-au surprins pe Virgil Săhleanu, în dimineaţa de 7 septembrie 2000, în scara blocului în care locuia, în timp ce pleca spre Palatul de Justiţie, pentru a participa la unul dintre procesele intentate investitorilor cehi.

Constantin Rotaru: „Au venit cu un cuţit rectificat, l-au aşteptat pe scara blocului. L-au agresat acolo... Ştiţi cu ce seninătate declarau la instanţă: el ne-a spus bună dimineaţa, noi i-am răspuns bună dimineaţa. Şi apoi eu aveam pe mână aplicată o rozetă, l-am lovit. Colegul meu, nu ştiu de ce, a început să dea cu cuţitul, şi... Tu de ce ai dat, băi, cu cuţitul, l-a întrebat pe celălalt. Nu-mi explic de ce, dar l-am lovit de mai multe ori. Noi am plecat, am fugit”.

Valeria Săhleanu, sora fostului lider sindical: „El, după ce a fost rănit, a încercat să ajungă înapoi la apartament. Şi a rămas căzut la etajul unu. A ieşit cumnata. Un vecin i-a ajutat şi l-au băgat într-o maşină, l-au dus imediat la spital.

Era, din păcate, prea târziu. Virgil Săhleanu suferise trei răni grave. Oricare dintre ele i-ar fi fost fatală. Valeria Săhleanu îşi aminteşte cum a aflat că fratele ei a fost omorât: 1În dimineaţa aia eu eram la ore, am terminat orele la 12, m-am dus la secretariat, nu ştiu ce problemă aveam acolo, am văzut că toată lumea se uită, cumva, curios la mine, nu mi-au spus nimic şi acasă când am deschis radio am auzit. De ce l-au omorât. Păi pentru că ştia de sacoşele de bani...Trebuia să aibă nunta nepotului, băiatului, sâmbătă. Şi asta s-a întâmplat joia”.

Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului Liber Tepro Iaşi: „Curajos, nu se temea, nu era fricos. O zi a sindicalismului românesc cred eu că ar merita, în memoria lui”.

Agresorii sunt prinși

Incidentul a ajuns, în doar câteva ore, subiect de discuţie în Parlamentul României.

Ion Solcanu: „Eram în şedinţa de plen a Senatului şi m-au anunţat, de la Iaşi, pe la ora 10, că inginerul Săhleanu, liderul sindical de la Tepro, ieşise din bloc pentru a merge la Tribunal, unde avea un proces tot cu Tepro şi în scară a fost ucis cu lovituri de cuţit. Atunci am cerut cuvântul în plenul Senatului şi am anunţat asasinarea liderului sindical Virgil Săhleanu, aici, în Iaşi. Era ceva neîntâlnit în România, până atunci. Fireşte că am păstrat un moment de reculegere”.

Parchetul se sesizează şi demarează o amplă anchetă. Cei doi agresori, Claudiu Bahnă şi Ioan Tofan sunt identificaţi si prinşi câteva zile mai târziu. Alături de ei sunt arestaţi, ulterior, alţi doi şefi din cadrul firmei de pază Protect, pentru complicitate, dar şi patronul Cătălin Ciubotaru. Autorităţile aveau să îi pună sub învinuire şi pe directorul Tepro, Victor Bălan, dar şi pe Frantişek Priplata, reprezentant al investitorului Zdenek Zemek. Nu în ultimul rând, un reprezentant al FPS, Sergiu Constantin Şerbotei, a fost inculpat pentru trucarea licitaţiei de privatizare a Tepro.

Frantisek Priplata: „Am semnat acest contract şi am fost reprezentant legal al domnului Zemek, patronul Zelezarny. Şi, din cauza aceea, pentru că stăteam mai mult în România. Eu l-am ajutat doar la primul pas, în rest, dânsul...Eu n-am nicio legătură cu societatea Tepro, eu n-am nici acţiuni la domnul Zemek, nu sunt nici angajat al lui domnul Zemek, eu n-am nicio legătură”.

În paralel, Direcția Poliției Economice din cadrul IGP le-a deschis lui Frantisek Priplata și Zemek Zdenek un dosar penal pentru înșelăciune, fals și uz de fals. Ei au fost acuzați că au garantat efectuarea investițiilor asumate prin contract cu 20 de bilete la ordin falsificate, care nu fuseseră confirmate de către banca emitentă și care aveau altă dată de scadentă, decât cea asumată pentru realizarea investițiilor. Care nu au fost, oricum, niciodată, făcute.

Colonel Dumitru Strava, șeful Direcţiei Economico-Financiare a IGP: „Domnul Frantisek Priplata, împuternicitul firmei Zelezarny Veseli, cel care a semnat procesul-verbal de adjudecare a licitaţiei, cât şi contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni a comis infracţiunea de înşelăciune, fals şi uz de fals”.

Cinci ani mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi condamna, definitiv, pe asasinii lui Virgil Săhleanu şi complicii acestora la un total de 98 de ani de închisoare. Frantisek Priplata a primit opt ani de închisoare pentru instigare la omor calificat. El nu a fost tras la răspundere nici până astăzi, deoarece a părăsit, ilegal, România, înainte de condamnare, iar Cehia a refuzat extrădarea sa. Priplata nu a plătit, niciodată, nici măcar despăgubirile dispuse de instanţă familiei Săhleanu.

Directorul Tepro, Victor Bălan, a primit o condamnare de 15 ani, fiind eliberat condiţionat în septembrie 2014.

Victor Bălan: „O să încerc să redeschid procesul, pentru că am făcut zece ani de puşcărie pe de gratis”.

Reprezentantul FPS inculpat iniţial, Sergiu Constantin Şerbotei, a fost achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe motiv că faptele economice fac obiectul celuilalt dosar penal, deschis de Poliţie, iar în cadrul celui soluţionat au fost pronunţate doar condamnările pentru comiterea crimei. Dosarul deschis de Poliţia Economico-Financiară a fost înaintat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Acesta şi-a declinat competenţa, în 2005, către structura centrală a DIICOT. Aceasta a dispus, în octombrie 2007, scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor Frantişek Priplata, Zdenek Zemek, Sergiu Constantin Şerbotei şi Andrei Cătoiu, fost director general al Tepro.

Investitorii cehi, despăgubiţi de stat

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, definitiv şi irevocabil, în decembrie 2009, cererea Zelezarny Veseli, ce a fost preluată, între timp, de Ferromet Republica Cehă, de a primi de la AVAS (fostul FPS) cele 3,1 milioane de dolari pe care le-a plătit pentru Tepro S.A. Iaşi, plus o dobândă de 6% pe an.

„Nu s-a făcut dovada, de către pârâta-reclamantă AVAS, că prin fapte ilicite, Zelezarny Veseli AS a cauzat prejudiciile pretinse. Instanţa a reţinut cu putere de lucru judecat o culpă comună a AVAS şi a societăţii Zelezarny, care, la încheierea contractului, nu au ţinut cont de prevederile OUG 48/1997, privind protecţia socială a salariaţilor. Deşi AVAS a formulat recurs a renunţat expres la soluţionarea acestuia, ceea ce demonstrează că şi-a recunoscut culpa”, se menţionează în Încheierea Înaltei Curţi.

Tepro Iaşi a revenit, astfel, în portofoliul statului, iar mai multe hale din cadrul fabricii au fost cumpărate, în 2003, de către compania elveţiană Techno Steel LBR, care are acţionari cetăţeni ruşi şi români. Techno Steel, care produce tot ţevi, a intrat în insolvenţă în 2016, iar administratorul judiciar speră în redresarea companiei.

Adrian Lotrean, administrator judiciar: „În vederea restructurării sunt avute în vedere şi alte metode de restructurare pe lângă cele legate de activitatea operaţională, putând fi luată în considerare inclusiv o relocare a activităţii pe care compania o desfăşoară în momentul de faţă în Iaşi, într-o altă locaţie, datorită faptului că zona în care este situată în momentul de faţă activitatea principală a societăţii prezintă destul de mult interes din punct de vedere al activităţii centrelor comerciale, în imediata apropiere fiind inclusiv deschis un centru comercial”.

Tot în 2003, pachetul majoritar de 70% din acţiunile Tepro Iaşi a fost achiziţionat de la APAPS (urmaşă a FPS ) de către compania ArcelorMittal Steel. În prezent Tepro Iaşi poartă denumirea ArcellorMittal Tubular Products Iaşi şi a fost delistată de la Bursa de Valori Bucureşti în septembrie 2015, după ce a înregistrat pierderi mai mulţi ani consecutiv. Fosta Tepro Iaşi mai are, astăzi, 256 de angajaţi. Aceştia încă speră ca data de 7 septembrie să fie declarată Zi a Sindicalismului Românesc, în memoria lui Virgil Săhleanu.

Etichete: Romania , asasinat , cehi , tepro iasi , sahleanu

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale