România furată. „Schi în România” - povestea unui eşec răsunător

schi

În urmă cu mai bine de 10 ani, guvernanţii visau sute de kilometri de pârtii în Carpaţii României. Valea Jiului, din judeţul Hunedoara, a intrat şi ea în proiectul faraonic. La fel şi staţiunea Voineasa, din judeţul Vâlcea. La început de 2019, realitatea este una pur românească. Telegondole de milioane de euro care duc spre staţiuni fără apă, canalizare ori energie electrică şi staţiuni dezvoltate doar în proporţie de 20%. Iar acolo unde privaţii s-au hotărât să investească, lipsesc locurile de cazare şi infrastructura rutieră.

Valea Jiului, judeţul Hunedoara. Până în 1996, localnicii trăiau aici din exploatarea huilei. Sărăcia a bătut la uşa oamenilor o dată cu primele disponibilizări. De atunci, le fiecare patru ani, politicienii promit soluţii. Cea mai la îndemână - dezvoltarea turismului. Munţii înalţi, peisajele impresionante, zecile de peşteri sau râurile repezi, lacurile unice în Europa puteau fi baza unui turism pe care vecinii sârbi sau austrieci să devină invidioşi. Locurile sunt bune pentru sporturi extreme sau amenajarea a sute de kilometri de pârtii de schi, adaptate oricărui grad de dificultate.

Primul care a visat domenii schiabile uriaşe, chiar pe vremea în care mineritul încă înflorea, a fost Nicolae Văcăroiu, cel care a lansat proiectul „Super schi în Carpaţi.

Desenat doar pe hârtie, documentul a fost uitat până pe vremea lui Emil Boc. Ministrul turismului din cabinetul său, Elena Udrea, a fost cel care a dat drumul primelor construcţii. Părtiile urmau să împânzească întreaga ţară.

Judeţul Hunedoara era în cărţi. Autorităţile locale au primit şi o parte din bani - 68 de milioane de euro pentru construcţia unor domenii faraonice.

La mai bine de zece ani de la începerea lucrărilor, doar 20% din investiţii au fost realizate.

Ce s-a ales de planul pentru cel mai mare domeniu schiabil

Mihai Roşca conduce o şcoală de schi în Parâng. De ani buni spune că încearcă să ajungă la o înţelegere cu administraţia locală din Petroşani pentru dezvoltarea staţiunii.

La Petroşani, în Parâng, era în plan construcţia celui mai mare domeniu schiabil din Europa de Est - reamenajarea celor cinci pârtii deja existente, montarea a două telegondole şi a şapte telescaune, 30 de tunuri de zăpadă, 7 maşini de bătut zăpada, construirea unei cabane, a două centre turistice şi a unei instalaţii de ticketing. Costul final al investiţiei era de 99 de milioane de euro.

Programul s-a oprit, în 2014, după inaugurarea unui telescaun. Acesta porneşte din curtea unui hotel şi este mai puţin folosit decât cel vechi pentru că este mai scurt. El are o lungime de aproape doi kilometri şi a costat aproape 20 de milioane de lei.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani: „Cei 20% înseamnă un telescaun nou, utilaje de deszăpezire, tunuri de zăpadă, instalaţiile pentru producerea zăpezii artificiale, plus conductele care sunt pe toate pârtiile, amenajarea a patru pârtii. Tot ce înseamnă bazinul de apă pentru instalaţiile de producere a zăpezii, spaţiile tehnice, garajele pentru utilaje, pentru ratrac şi tunurile de zăpadă”.

Un alt telescaun, aprobat în 2009, nu a mai fost construit după ce autorităţile locale s-au judecat cu Romsilva şi nu au reuşit să convingă instanţa să scoată 43 de hectare din fondul forestier. Cu această ocazie, a picat şi telegondola. Până la urmă, în 2012, Guvernul României a oprit de tot finanţarea.

Mihai Roşca, investitor Parâng: „În momentul de faţă, nimic din ceea ce s-a făcut până acum nu e funcţional! Deci nu este nimic aproape funcţional. Aici ar fi trebuit să fie un baby schi pe care l-am achiziţionat în urmă cu nouă luni şi pentru care nici în momentul de faţă nu s-au eliberat actele pentru a fi montat. Cam asta ar fi staţiunea, ăştia sunt şi turiştii, uitaţi-i că merg în şir indian. Ce să vă zic? Cam aşa văd autorităţile locale să facem turism în masivul Parâng. Majoritatea văd multe probleme, începând chiar de jos: nu găsesc locuri de parcare, telescaunul merge foarte încet, celălalt scaun nu merge până sus, în staţiune”.

Recent, Primăria municipiului Petroşani a cumpărat o bandă pentru schiori. În ziua în care am ajuns noi în Parâng, era aruncată într-un colţ de pârtie, expusă ruginii.

Mihai Roşca, investitor Parâng: „Asta este noua bandă pe care au achiziţionat-o ei. Haideţi să vedeţi cât îi de nouă! Asta este noua achiziţie făcută de Primăria Petroşani. Tu ce faci? Cumperi banda asta second hand, filmaţi-o, să se vadă, cu 860 de milioane, adică 86.000 de lei, din bugetul local. Cam aşa merg lucrurile aici, în Petroşani. Vreţi dezvoltare! Cam aşa arată dezvoltarea! Uitaţi-vă cum e dezvoltarea! Cam aşa vor să se dezvolte investiţiile în Petroşani. Filmaţi, să se vadă că e ruginită toată!”.

Probleme cu autorizațiile

Un alt om de afaceri din Parâng mărturiseşte că îi este teamă să mai investească în staţiune, deşi e aici de mai bine de 20 de ani, pentru că autorităţile nu sunt consecvente când vine vorba de emis autorizaţii sau rezolvarea problemelor punctuale.

Răzvan Marica, investitor Parâng: „Marea majoritate a turiştilor sunt nemulţumiţi pentru că, la noi, pârtiile în staţiune sunt rupte un pic una de cealaltă şi de la o pârtie la alta trebuie să meargă foarte mult pe jos. Noi nu vom putea concura cu alte staţiuni până în momentul în care nu vom avea un tichet unic pentru ziua de schi”.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, crede că relaţiile cu investitorii sunt civilizate.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani: „Sunt investitori, care au mai făcut investiţii private pe fonduri europene, nu la nivelul la care ne-am fi aşteptat noi. Avem aici şi o problemă legislativă. Noi, fiind zonă urbană, investitorii nu au acces la fonduri care se alocă doar în zonele rurale. Vorbim de munte şi de ceea ce înseamnă ca să se permită construirea de pensiuni şi alte locaţii de acest gen. Pe zona urbană nu există aşa ceva”.

Realitatea din teren este, însă, alta.

Mihai Roşca, investitor Parâng: „Autorităţile locale au scos un abonament pe instalaţiile de transport pe cablu, care a redus considerabil accesul celorlalţi turişti către pârtiile celelalte, private, din masivul Parâng, fără a fi consultaţi cei cu instalaţiile pe cablu din staţiune. Toţi au fost surprinşi că nu au mai avut dintr-o dată turişti”.

Reporter:„Nu aţi avut vreo discuţie prin care să aveţi, la un moment dat, un abonament unic pentru toate pârtiile?

Mihai Roşca, investitor Parâng: Deocamdată nu. Deocamdată nu. Noi nu am fost contactaţi niciodată.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani: „Avem în proiect şi am şi vorbit cu cei care există, investitorii privaţi din munte, la un moment dat să facem acest sistem unic de ticketing prin care să fie accesibile toate instalaţiile cu o singură cartelă”.

Reporter: „În afară de telescaun, care nu merge când bate vântul, cum mai poţi ajunge în staţiunea Parâng, ca turist?

Răzvan Marica, investitor Parâng: În afară de telescaun? Iarna - pe jos sau cu snowmobilul" 31:25

Investiții de 50 de milioane de lei

În ultimii ani, pentru staţiunea montană Parâng, investiţiile se ridică la 50 de milioane de lei - 26,870 de milioane de lei au venit de la bugetul de stat, 8,2 milioane de lei de la bugetul local, iar 15 milioane au venit din credite şi împrumuturi.

Mihai Roşca, investitor Parâng: „Din păcate, în momentul de faţă, staţiunea pare ruptă în două. Prin aceste decizii pe care le-au luat, practic unii turişti preferă alte staţiuni”.

Pasul Vâlcan, staţiunea săracilor din Valea Jiului

La câţiva kilometri de Parâng, este ceea ce se doreşte a fi staţiunea montană Pasul Vâlcan. Aici situaţia e şi mai gravă. Are pârtii mici, pentru începători, şi instalaţii care nu funcţionează în timpul săptămânii pentru că aici nu sunt locuri de cazare, electricitate, apă şi canalizare. Pasul Vâlcan se laudă cu o telegondolă de opt milioane de euro, care, de la înălţime, îţi arată ce frumos ar fi dacă cineva s-ar implica în mod adecvat pentru dezvoltarea zonei. Primarul se laudă cu realizările lui, susţine că investitorii au dat buluc, iar proiectul merge strună.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: „În Pasul Vâlcan, cu circa opt ani în urmă, am demarat un proiect, astfel încât primele lucrări care au demarat în Pasul Vâlcan a fost executarea unor drumuri de acces spre Pasul Vâlcan. S-a executat o telegondolă de la baza planului până sus, în Pasul Vâlcan, cota 1400, astfel încât am reuşit, pe o lungime de aproximativ patru kilometri, să avem transportul pe cablu cu telegondola. Am ajuns să facem o pârtie de schi pentru începători. În acest an am reuşit să facem încă două pârtii de schi, aproximativ 1,5 km”.

Primarul Vulcanului recunoaşte însă că în staţiune nu sunt locuri de cazare omologată, iar staţiunea nu prea e staţiune.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: „Dintre 50 de căsuţe de vacanţă sunt în Pasul Vâlcan, aproximativ 10 sunt care se oferă să asigure cazare şi cele necesare.

Reporter: „Dar locurile acelea sunt şi clasificate la Ministerul Turismului?”

Gheorghe Ile: „Din păcate, nu mai pentru... Nu sunt clasificate la turism, pentru că nu este declarată încă zona Vulcan”.

Reporter: „Spuneaţi că staţiunea nu e declarată. Ce nu e declarată?

Gheorghe Ile: „Staţiune de interes local”.

Reporter: „Deci nu e declarată staţiune de interes local...”

Gheorghe Ile: „Nu. Nu”.

Reporter: „Şi atunci ce rost a mai avut acea telegondolă?”

Gheorghe Ile: „Păi, cum ce rost a fost? Am început cu ceva, să facem în Pasul Vâlcan. Tocmai de astea. Nimeni nu îţi vine dacă n-ai ceva! Nici în Straja, nici în Parâng, nicăieri nu s-a făcut nimic până n-ai avut accesul în zona respectivă. Deci trebuie început cu ceva. Dacă noi nu începem cu nimic, sigur că nu se va dezvolta”.

Fără turiști pe munte

Pe teren, instalaţiile pornesc doar pentru echipa "România furată". Sus, în munte, în afara unor câini vagabonzi, nu întâlneşti turişti. Întâlnim doi localnici, pasionaţi de munte, care vin săptămânal în zonă pentru a face fotografii.

Reporter: Cum vi se pare Pasul Vâlcan?

Milică Savu, localnic: Frumos, dar pustiu în acelaşi timp.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să se facă aici, ca să nu mai fie atât de pustiu?

Milică Savu, localnic: Sunt multe de făcut, dar, în mare parte, diferă de puterea financiară.

Mihai Smarandei, localnic: „Păi, când a fost proiectată telegondola, a fost cu investiţii mult mai largi, până sus pe vârful Straja, să facă legătura cu Straja. E bună şi asta. Aici, pentru copii, că e pârtie, nu-i aglomerată, e mai ieftin, că e numai 7 lei. Dar pentru un copil şi pentru unul care vrea să îşi facă un pic damblaua, ştie, nu ştie, bună şi asta!”.

Florin Govor este consilier local în Vulcan. E supărat pe guvernanţi. Spune că, după ce merg 2 kilometri cu gondola de 8 milioane de euro, turiştii nu găsesc nimic pe munte.

Florin Govor, consilier local independent: „ Suntem pe punctul de a trage apa în Pasul Vâlcan. Anul trecut, din dividendele noastre de la primărie şi din dividendele de la Consiliul Judeţean s-au plătit studiile de fezabilitate. Ni s-a promis de către cei de la ApaServ că anul acesta se va termina lucrarea. Eu sper ca în paralel să facă şi canalizarea, pentru că aşa ar fi logic. „Curentul... există un transformator, se poate trage de acolo, dar bănuiesc că deocamdată va fi ceva de genul fiecare pe cont propriu”.

Singura soluţie ca Pasul Vâlcan să funcţioneze ar fi să se agaţe de sora mai mare şi mai prosperă, staţiunea montană Straja, aflată în municipiul Lupeni.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: „Dorim să facem legătura cu transportul pe cablu, cu Straja, astfel încât să poată participa schiorii şi în Straja, la schi, unde sunt mult mai multe pârtii şi cu o lungime mult mai mare. Am avea nevoie aproximativ de 1,2 kilometri de instalaţie pe cablu, care ar fi aproximativ 3 milioane de euro”.

Oamenii de afaceri din zonă spun că investiţia s-ar putea face la jumătate din preţul primăriei şi mult mai repede.

Emil Părău, investitor Straja: „Din punctul meu de vedere, se poate face într-un an de zile. Soluţii există, suntt lucruri pe care le poţi face cu bani puţini. eu zic că, cu un milion jumate de euro, faci legătura cu două teleschiuri şi un telescaun, pe care le montezi între Straja şi Pasul Vâlcan şi poţi să ajungi undeva spre 50 de km de pârtie”.

În staţiunea Straja, din Lupeni, sunt sute de turişti pe pârtii chiar şi în timpul săptămânii. Investiţiile nu au fost făcute de stat, ci de privaţii care s-au unit ca să salveze o staţiune muribundă, existentă doar pe hârtiile guvernanţilor. Aici există aproape 25 de kilometri de pârtie, 1600 de locuri de cazare omologate, aproape 1400 de case de vacanţă, două parcuri pentru snowboard.

Emil Părău, investitor: „Am început să investesc din anul 1996, după primele disponibilizări din Valea Jiului. Mi-am dat seama că singura alternativă aici, în Valea Jiului, pe care o vedeam eu atunci, era turismul. Şi de atunci am început să investesc în Straja. Am reuşit să punem un scaun destul de modern, cu patru locuri, debraiabil, care ne-a costat în jur de 1,5 milioane de euro şi am mai montat şi un teleschi anul trecut, pentru ca să putem lărgi pârtiile, am înlocuit teleschiurile vechi, pe care le pusesem în ultimii ani, cu altele mai moderne. Am fost nevoiţi. Plăteam împreună electrician, singuri ne-am tras apa. De abia de anul trecut am intrat şi noi în lumea bună, avem canalizare,. Ce să vă spun? A trebuit... am fost nevoiţi să fim uniţi şi să încercăm să facem ceva împreună în Straja”.

Omul de afaceri ne explică şi de ce investitorii din sectorul privat sunt mult mai eficienţi decât statul român.

Emil Părău, investitor: „Poate privatul e mult mai interesat şi, înainte să cheltuie nişte bani, se gândeşte, mai ales dacă îi câştigă corect. Se gândeşte ce trebuie să facă”.

Reprezentanţii administraţiei locale din Lupeni se laudă cu ceea ce se întâmplă în Straja. Consideră că, în cazul lor, Guvernul a făcut doar bine.

Lucian Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni: „În 2009-2010, în municipiul Lupeni a avut loc un amplu proiect de dezvoltare a municipiului, în mod deosebit a staţiunii Straja, pe care noi o avem aici. a fost făcut un proiect, dacă nu mă înşel, făcut undeva la 2.000 de miliarde de lei, dintre care nu toţi banii erau alocaţi de la Ministerul Turismului. Investiţia pe care a făcut-o Ministerul Turismului este una de succes în municipiul Lupeni şi în staţiunea Straja. Practic, în fiecare an, noi reuşim să creştem încasările pe care le avem, atât la telegondolă, cât şi la toate pârtiile şi toate instalaţiile pe care primăria le are în administrare. Reuşim să facem acest lucru printr-o creştere de 10-15% în fiecare an”.

Telescaunul care nu prea funcționează

Singura problemă a primarului, recunoscută în faţa camerei, este că telescaunul de pe vârful Straja nu prea funcţionează.

Lucian Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni: „Nu a putut să fie pus în funcţiune din cauza vremii. N-a fost una prielnică sus.

Reporter: „A funcţionat vreodată telescaunul acela?”

Lucian Resmeriţă: „A funcţionat, dacă nu mă înşel, în primii doi ani de zile, trei ani, dar nu poate să funcţioneze decât când este foarte, o vreme foarte bună, când este soare”.

Pe rolul Tribunalului Hunedoara încă se judecă un dosar în care fostul primar împreună cu un alt funcţionar din primărie sunt acuzaţi că ar fi atribuit, ilegal, un contract de aproape 11 milioane de lei, finanţat cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale a Turismului. Contractul semnat în anul 2011 s-a încheiat pentru actualizarea proiectului tehnic şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a staţiunii turistice Straja. A fost atribuit societăţii Termogaz Company SA, iar afaceristul Dorel Gărdean apare şi el inculpat în dosar.

„Acest contract a fost atribuit de Cornel Resmeriţă( tatăl actualului edil - n.n.) şi Alin Condoiu cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, prin alegerea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare şi prin omisiunea de a estima valoarea contractului, fapt ce a dus la supraevaluarea preţului cu suma de 3.364.144,86 lei, sumă ce reprezintă atât un prejudiciu adus bugetului Primăriei Lupeni, cât şi un folos necuvenit obţinut de SC Termogaz Company”, informa Direcţia Naţională Anticorupţie.

În luna februarie a anului 2015, fostul primar Cornel Resmeriţă a fost reţinut de procurorii DNA şi arestat preventiv o lună. Ulterior a fost plasat în arest la domiciliu, iar în prezent este judecat în stare de libertate.

Reporter: „Care este stadiul procesului legat de vechea conducere, cu contractele din Straja?

Lucian Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni: „Este într-adevăr un scandal mare, e pe rol, nu mă ocup de acest caz. din punctul nostru de vedere, al administraţiei publice, tot ceea ce s-a dat la momentul respectiv a fost 100% legal, iar dacă astăzi va trebui să preluăm din nou şi să facem din nou aceleaşi lucruri şi aceleaşi licitaţii şi aceleaşi lucruri pe care le-am avut, cu certitudine se va face la fel, în modul în care a făcut şi a fost făcut şi la momentul respectiv. Nu există nicio problemă, nici din punct de vedere al achiziţiilor, nici al unui angajat din Primăria Lupeni. A fost doar o chestiune politică, a fost doar o bătaie de joc şi o denigrare a Văii Jiului şi a oamenilor politici de la momentul respectiv, care este, din punctul meu de vedere, inacceptabilă”.

La 70 de kilometri de Petroşani se află una dintre cele mai noi staţiuni montane din ţară: Ski Resort Transalpina, în judeţul Vâlcea. Se află în al şaptelea an de funcţionare, iar firma care a construit aici şi care administrează domeniul este Acomin, societatea care a construit şi montat telescaunul din Parâng, precum şi telegondola din Pasul Vâlcan. Societatea este condusă de omul de afaceri Dan Faur. Domeniul schiabil Transalpina are nouă kilometri de pârtie, două telegondole interconectate, un telescaun şi două teleschiuri. Staţiunea mai dispune, de anul acesta, şi de 600 de locuri de parcare. Până acum s-au investit, începând cu 2009, peste 40 de milioane de euro, bani de la Ministerul Turismului.

Ramona Fodor, reprezentant Ski Resort Transalpina: „Noi considerăm că încă sunt foarte multe lucruri de făcut şi, din păcate, lucrurile se întâmplă foarte încet. E un domeniu schiabil care se întinde pe 30 de hectare şi ar putea reprezenta un potenţial fantastic, nu doar pentru zona asta. Aici pot fi zeci de kilometri de pârtii de care s-ar putea bucura turişti, turişti din toate părţile. În fiecare an, la Ski Resort Transalpina vin între 50-60.000 de turişti pe sezon. Ar putea să vină sute de mii de turişti”.

Pe hârtie, lucrurile par să meargă. Cu toate astea, nici Transalpina nu e stațiunea perfectă.

Ramona Fodor, reprezentant Ski Resort Transalpina: „Marea problemă a acestui domeniu schiabil nu o reprezintă pârtiile, o reprezintă infrastructura şi mă refer la infrastructura rutieră şi la infrastructura în ceea ce priveşte locurile de cazare. Sunt prea puţine locuri de cazare în zonă şi cele care sunt, sunt la şapte kilometri, la 30 de kilometri. Oamenii se cazează în Voineasa sau în Petroşani. Noi vedeam aici zeci de kilometri, sute de kilometri de pârtii”.

Reporter: „Şi de ce nu sunt? Ce lipseşte?”

Ramona Fodor: „Nu ştiu... probabil mai multă implicare, din partea guvernanţilor noştri. Ar trebui să vină să vadă ce se poate construi aici şi ce răspuns ar putea primi în 10 ani, în urma unor investiţii aşa cum trebuie aici. Cu siguranţă că ar fi imperios necesar să fie găsite fonduri pentru dezvoltarea acestui domeniu schiabil. A în cei şapte ani de când acest domeniu schiabil funcţionează, s-au deschis foarte multe afaceri, în Voineasa, în Vidra. Lumea începe să facă bani de pe urma acestui domeniu schiabil. Şi se pot dezvolta lucruri frumoase aici”.

Până când statul român va hotărî să facă turism ca în alte staţiuni din afara ţării, turiştii români aleg străinătatea, chiar dacă au mai mult de mers şi mai mulţi bani de scos din buzunar. Schiorul român are nevoie de calitate, seriozitate şi condiţii bune.

Costin Miu, ghid montan: „Ne e cam greu să ne comparăm chiar şi cu Bulgaria sau Serbia. Cred că aş acorda stele unei staţiuni cam din patru criterii. Unul e accesul la acea staţiune, doi e cazarea şi când spun cazare, mă refer la raportul calitate versus preţ. Trei - calitatea pârtiilor. Iar al patrulea ar fi instalaţiile de cablu. Nu cred că există vreo staţiune românească, care să primească notă de trecere la toate cele patru criterii”.

Costin Miu este un ghid montan foarte cunoscut în lumea iubitorilor de schi şi munte. Preferă să îşi ducă grupurile de turişti în afara ţării.

Costin Miu, ghid montan: „Indiscutabil, prefer afara. prefer să conduc 7-8 ore până acolo sau şi mai mult, dar ştiu că stau acolo o săptămână şi în zilele alea schiez până îmi cad picioarele, pentru că la 55 de kilometri de pârtie şi la instalaţiile pe cablu pe care le au, da, prefer să mă duc acolo. Nu compar neapărat cu o staţiune din Austria, să zic, unde merg majoritatea românilor care vor să schieze adevărat. Compar cu - nu ştiu - îmi vine în cap Kopaonik. Kopaonik e o staţiune din Serbia, să zicem că e pe aceeaşi latură de civilizaţie cu noi, dar unde sunt 55 de kilometri de pârtii. Din câte ştiu eu, în România sunt în jur de 100, 110, 120 de km de pârtie în total”.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate