România furată: Rețeta prin care au fost furați 3 milioane de euro, cu prețul vieții unor pacienți

Data actualizării: Data publicării:
170901_CASMB_MARIAN_BURCEA_01_INQUAM_Photos_Alexandru_busca

O uriaşă schemă de corupţie: șefii asigurărilor din Sănătate, instituţia care ar trebui să gestioneze banii asiguraţilor în interesul lor, le cereau firmelor de îngrijiri la domiciliu o cincime din valoarea contractelor. Mită. Procurorii anticorupție spun că dacă firmele refuzau, casa le trimitea controale pe cap. Banii ajungeau la şefi prin contracte fictive, adică erau luaţi de la bolnavi. Într-o anchetă de corupţie fără precedent, procurorii DNA au arestat 14 oameni. Dintre ei, unul a recunoscut faptele. El a povestit că schema funcţiona din 2015. Toată povestea, într-un nou episod România furată.

Doamna Maria are 62 de ani. De 15 ani suferă de diabet. La începutul anului, medicii au fost nevoiţi să îi amputeze un picior, iar câteva luni mai tîrziu şi pe al doilea.

Maria Chibulcuţian, pacientă: Deci acuma mă doare rău osul, la ăsta mă doare.

Reporter: Şi nu aveţi calmante?

Maria Chibulcuţian: Încă nu s-a... Am, mi-am luat, îmi iau câte 10 pastile că n-am de unde să-mi iau mai multe.

Reporter: Familie aveţi?

Maria Chibulcuţian: Nu. Am un frate la Brașov, dar e bolnav şi el, tot diabet şi nu mai vede... şi mi-e mi-a cam slăbit vederea acuma de la un timp încoace...

Doamna Chibulcuţian stă şi cu chirie, dintr-o pensie de 660 de lei. După ce plătește chiria îi mai rămân puțin peste 100 de lei.

A cerut pensie specială şi îngrijire la domiciliu. I-a fost refuzat dosarul când s-a prezentat prima dată la Casa de Sănătate Bucureşti.

Maria Chibulcuţian: Prima dată când mi l-au tăiat pe ăsta, mi-a dat 39 de lei. Am făcut contestaţie. Prima dată l-au tăiat de la jumăte. 39 de lei. Şi pe urmă mi-a dat 1 milion 800, sau nu mai ştiu cât. Am făcut contestaţie. Şi la contestaţie nici acum nu a venit aprobarea. De două sau trei luni, de când am depus actele. Apoi am vrut să depun actele la ăstalaltu. (...) Deci dupa 30 de zile... şi au trecut 60 de zile şi tot n-a venit.

Reporter: Şi dumneavoastră, practic, aveţi 180 de ron de la dânșii, pentru handicap.

Maria Chibulcuţian: Da.

Doamna Maria este unul dintre cei aproximativ 2.000 de pacienţi care, în fiecare lună, aşteaptă să le fie aprobate dosarele de îngrijire la domiciliu. Pentru ei, asta înseamnă singura şansă de supravieţuire.

„Toţi îmi spun că nimeni, niciodată, nu s-a pus cu acest sistem. Acest sistem nu este nici sistemul meu, nu este nici sistemul vreunei persoane, este sistemul de sănătate al tuturor. Dar trebuie să înţelegem că birocraţia - sau câţiva oameni, că nu toţi sunt aşa - dar câţiva oameni au creat acest mod de a se îngrâdi dreptul pacientului.

Zece, maxim 15 oameni care în decursul a doisprezece ani au fost într-o parte sau alta. Casa Naţională, Casa Bucureşti, manageri de spitale, înapoi la Casa de Sănătate, în ministerul Sănătăţii, la alte Case judeţene, dar vorbim de aceeşi oameni”, spune Alina Ion, administratorul unei firme de îngrijire la domiciliu.

Alina Ion conduce din 2005 o firmă de îngrijire la domiciliu. De atunci a avut grijă de peste 25.000 de pacienţi, mulţi care nu se puteau mişca, 2.500 doar în ultimul an.

Bucuresti, 31 august 2017. Procurorii anticorupţie descind la sediul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, la sediul naţional al instituţiei şi la 26 firme specializate în îngrijiri medicale la domiciliu.

Fac 50 de percheziţii, mai multe persoane şi firme sunt suspectate de fraude. Caută facturi de decont pentru servicii medicale fictive. Găsesc 354 de facturi false emise în ultimul an şi jumătate de firmele vizate.

Valoarea prejudiciului estimat pe baza documentelor fiscale se ridică la 13,2 milioane de lei, adică peste 3 milioane de euro.

Schema pusă la cale de patroni era simplă: firmele de îngrijire la domiciliu raportau Casei de Sănătate intervenţii fictive la pacienţi, iar dosarele medicale ale acestora erau falsificate de funcţionarii Casei de asigurări.

Documentele ajungeau în sistemul de sănătate prin intermediul unor avocaţi. În acest timp, pacienţi cronici care ajungeau la CAS Bucureşti cu ambulanţe pentru a se constata starea lor erau refuzaţi. Li se spunea că fondurile se epuizaseră sau că au beneficiat deja de numarul maxim de zile de îngrijiri permise într-un an. Alina Ion este omul din spatele acestui dosar. În februarie 2017 a mers la DNA şi a făcut denunţ împotriva celor care conduceau Sănătatea.

„Începând din 2012, am fost chemată în birou, indiferent ce preşedinte s-a schimbat de atunci. Era o practică: Se uitau care sunt furnizorii cu o cifră mare de afaceri şi ne chemau în birou. Si mi se spunea: Vrem 10 la sută sau 20 la sută. Şi întotdeauna am zâmbit şi le-am zis, eu mă duc la pacienţi, eu nu am de unde să vă dau aceşti bani”, spune ea.

Decizia de a face plângerea penală şi de a divulga numele din sistem a luat-o după ce a încercat să rezolve problemele de care se lovea la nivelul Casei de Sănătate. Spune că, în ultimii ani, a trimis zeci de sesizări cu problemele unor oameni în suferinţă la care a primit răspunsuri evazive din partea autorităţilor.

Alina Ion: Avem aici ceea ce înseamnă o parte din corespondenţa cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că avem extraordinar de multe memorii pe care le-am depus la Casă. Aici sunt declaraţii ale pacienţilor care nu au beneficiat de îngrijiri nici măcar o dată, dar cărora le-au fost decontate serviciile. Şi absolut tot ce înseamnă președinţi sau oameni cu putere de decizie din Casă au avut la cunoştinţă dintotdeauna pentru că au fost înregistrate.

Reporter: Sunt declaraţii pe propria răspundere?

Alina Ion: Sunt declaraţii pe propria răspundere, iar singurul răspuns, avem şi răspunsurile la ele, noi sau pacienţii, le-am primit la modul în care pacientul a beneficiat de servicii de îngrijiri şi nu mai poate beneficia în următoarele 11 luni. Am adus nenumărate memorii la cunoştinţa Casei, prin care am anunţat despre aceste fraude. Indiferent care a fost preşedintele.

Reporter: Vreţi să spuneţi că ei ştiau de aceste fraude?

Alina Ion: Absolut toată lumea a ştiut întotdeauna de aceste fraude.

Ani de zile, directorii de la Casa Naţională de Sănătate şi sefii de la Bucureşti au fost atenţionati ce se întâmplă în subordinea lor.

Alina Ion: La fiecare memoriu sau la cel puţin trei memorii depuse la fie Casa Bucureşti, fie Casa Naţională, întotdeauana aveam control, întotdeauna erau verificaţi pacienţii mei, întotdeauna eram verificată eu şi implicit societatea pe care o administrez.

Fiecare guvernare şi-a numit oamenii în poziţii cheie, oameni care administrează miliarde de lei, banii asiguraţilor din sănătate. Această adevărată „rotire a cadrelor” nu ar fi posibilă fără un puternic sprijin politic.

„Am fost foarte dezamăgiţi şi ne-am dat seama că, atunci când este numit în sistemul de sănătate un conducător al unei instituţii publice, nu este decât politic pus acolo şi nicidecum profesional. Deci nu se dă un concurs în acest sens, sunt numiţi pur şi simplu. Deci am politizat, după părerea mea, excesiv sistemul de sănătate şi am ajuns unde am ajuns. Adică să luăm bani pentru partid”, spune Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților din România.

Cezar Irimia conduce o asociaţie care se îngrijește de soarta a peste 150.000 de bolnavi de cancer.

Reporter: Ce spun pacienţii pe care-i reprezentaţi despre acest scandal? Care este reacţia lor?

Cezar Irimia: Una de intrigare profundă, de supărare, de revoltă. Adică ei simt clar că sunt furaţi, că vieţile lor nu au contat niciodată în ochii acestor decidenți din sănătate şi de aceea ei chiar mi-au cerut să ieşim în stradă să protestăm ca cei de la guvernare să depolitizeze sistemul de sănătate. Suntem de acord ca în orice democraţie ministrul să fie numit politic, dar nu de la portarul fiecărui spital şi până la conducere să fie colorat politic tot sistemul de sănătate.

Unul dintre cei vizaţi de anchetă a fost chiar preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, generalul Marian Burcea. El a fost reţinut pentru constituire de grup infracţional organizat şi este în arest preventiv de aproape două luni. Anchetatorii au ajuns la concluzia că funcţionarii din subordine, cu ştiinţa sa, ar fi furat 3 milioane de euro din banii bolnavilor aflaţi pe moarte.

„Ținând cont de notorietetea preşedintelui Casei care a fost şi militar şi am zis că în sfârşit va face ordine în ceea ce priveşte decontarea serviciilor medicale, ca militar, ca general, am fost foarte dezamăgit atunci când am aflat că, de fapt, am pus paznic lupul la stână”, spune Cezar Irimia.

Pe lângă şeful Casei de Sănătate, anchetatorii au mai arestat cinci şefi de direcţii din Casa de Sănătate a Municipiului Bucureşti, trei funcţionare din aceeaşi instituţie, patru administratori ai unor firme medicale şi un avocat care se ocupa de depunerea dosarelor falsificate.

„Am constatat că începând cu anul 2014 sunt tot mai multe cauze care au ca obiect fraudarea banilor din sistemul de sănătate. Şi pe fiecare caz particular am explicat care sunt mecanismele. În general e vorba de fapte de corupţie legate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către persoane care deţin funcţii de conducere”, spune Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA.

O metodă de fraudare a statului era prelugirea ilegală a perioadei de asistenţă medicală la domiciliu. Unui bolnav care primea iniţial 30 de zile de îngrijiri medicale firmele din domeniu îi preluau cardul de sănătate şi decontau perioada maximă de 90 de zile pe an. În cele 60 de zile decontate fictiv, pacientul nu primea vizita vreunui reprezentant al firmei de îngrijiri medicale. Un calcul simplu arată că, pentru fiecare pacient astfel racolat, firmele primeau 3.600 de lei, bani care se împărţeau între membrii reţelei.

Din interceptările procurorilor rezultă că dosarele pacienţilor fictivi epuizau bugetul destinat îngrijirilor la domiciliu într-un timp record.

Discuție între funcţionari ai CAS Bucureşti:

Se bat. De aia vin, ai văzut? Că vin avocați cu câte 300 de dosare", „Deci, nu e există… O oră jumate nu la jumătatea anului. Într-o oră jumate s-a luat bugetul pe toată luna”.

Sursa: referat DNA.

După intervenția anchetatorilor, a scăzut atât numărul dosarelor depuse de avocaţi cât şi cel al firmelor care oferă îngrijiri la domiciliu. Actualul preşedinte interimar al Casei Bucureşti arată că nu mai există înghesuiala de altădată la poarta instituţiei.

„Oricum, a scăzut numărul de dosare depuse prin avocaţi. În continuare se depun dosare conform decadelor, însă am remarcat că în prima zi a decadei nu mai sunt cozile care erau până la nivelul lunii august. Practic am intrat, să zicem aşa, într-o stare de normalitate, sperăm că e o stare de normalitate şi că va rămâne”, spune Cristina Călinoiu, director interimar CASMB.

Opt dintre pacienţii îngrijiţi de firma Alinei Ion au murit într-o singură lună. Toţi au fost refuzaţi iniţial pentru tratament la domiciliu de Casa de Sănătate Bucureşti.

Este exact ceea ce am spus. La Casa de sănătate există pacienţi care nu au nevoie decât de maxim 30 de zile, or această legislaţie ar trebui modificată şi ținând cont şi de diagnosticul şi de patologia fiecărui pacient”, spune Alina Ion.

Anamaria Nițulescu, medic șef CASMB: Am regândit această listă de prioritizări în funcţie de nevoile importante ale pacientului.

Reporter: De ce s-a făcut abia acum?

Anamaria Nițulescu: Mi-e greu să vorbesc despre o istorie la care n-am făcut parte şi pe care nu o cunosc.

O intervenție la domiciliu este decontată de Casa de asigurări cu 60 de lei/zi dacă asiguratul este complet imobilizat la pat. Teoretic, prin acest sistem, statul încearcă să elibereze spitalele supraaglomerate.

Ar fi o soluţie dacă s-ar face în mod responsabil şi corect, fără raportări fictive, cum s-a întâmplat sub conducerea acestui domn preşedinte care nici nu merită să-i spun domn. Normal că ar fi un beneficiu şi ar aduce, culmea, ar aduce economie la bugetul de stat. Una să plăteşti internarea per pacient, una să faci îngrijirile la domiciliu. Diferenţa este majoră”, spune Cezar Irimia.

Cristina Călinoiu a fost detaşată, pe o perioada determinată, la şefia Casei de Asigurări Bucureşti la două zile după arestarea fostului director al Casei, Ovidiu Munteanu. Spune că nu o interesează politica şi că nu ştia de fraudele descoperite de procurori.

Nu am avut acces la documente adresate către structurile de control, aşa cum am acces în prezent, când asigur interimatul la conducerea Casei Bucureşti. Mi-e greu să vă răspund. Şi eu, ca şi mulți dintre colegi mei, citind presa, am aflat ce se presupune că s-ar fi făcut sau nu s-ar fi făcut la nivelul Casei de asigurări de sănătate pe acest domeniu de asistenţă medicală”, spune ea.

Pe lista anchetatorlor au fost 26 de firme care ar fi făcut decontări fictive. Frontida SRL şi Home Medical Concept sunt administrate de Loredana Ciocâlteu. Potrivit DNA, firmele au emis, în perioada ianuarie 2016 - august 2017, 27 facturi false în valoare de aproape 2 milioane de lei.

Alte doua firme de îngrijiri medicale la domiciliu, Anubita Medical şi Tasia Med, figurează la aceeaşi adresă din cartierul Militari din Bucureşti. DNA susţine că cele două societăţi au emis facturi false în valoare de 2,1 milioane de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firmele sunt administrate de Mihaela Nedelcu.

În mai 2016, DNA a început urmărirea penală faţă de alti doi foşti preşedinti ai CNAS. Irinel Popescu şi Vasile Ciurchea au fost acuzați de abuz în serviciu după ce în urmă cu zece ani au încheiat un contract păgubos pentru Casa de Asigurări în legătură cu achiziția unor echipamente IT.

În aprilie 2017, un alt fost director al Casei Naţionale, Lucian Duţă, a fost pus sub acuzare şi cercetat pe cauţiune pentru luare de mită, dupa ce ar fi primit 8 milioane de euro de la două firme pentru informatizarea sistemului medical.

Bugetul Casei de Sănătate Bucureşti pentru îngrijirea la domiciliu este de aproximativ 5,5 milioane de euro anual, iar cel al casei Naţionale de aproape 13 milioane de euro. Cu toate acestea, România este considerată ultima ţară din Uniunea Europeana ca sumă alocată pe cap de locuitor pentru nevoile sistemului de sănătate.

Reporter: Bugetul Ministerului Sănătăţii a crescut de câteva ori în ultimii ani. Se vede acest lucru?

Cezar Irimia: Din păcate, nu. Pentru că a creşte un buget şi, într-adevăr a crescut, dar plecând de la zero creşterea este nesemnificativă pentru nevoile din sistemul de sănătate din România. Aici putem dezvolta această idee mult mai mult, plecând de la accesul la investigaţii şi tratamente a pacienţilor până la salarizarea medicilor şi a personalului medical.

În timp ce România se chinuie să îi prindă pe cei care fură din banii şi aşa puţini ai asiguraţilor, în alte ţări, statul asigură îngrijirea la domiciliu a pacienţilor pe perioade îndelungate.

În Belgia ştiu că aceste cazuri medicale reale sunt îngrijite toată viaţa, au îngrijiri la domiciliu. Sunt verificate, li se aprobă prin Casa lor de Sănătate unde au fost asiguraţi şi li se decontează serviciile cât timp trăiesc. În Germania am înţeles că este acelaşi sistem, iar la noi ceea ce ar trebui pentru pacienţi, ar trebui scoasă procura notarială”, spune Alina Ion.

Ea se îndreaptă către următorii pacienți, învinşi de birocraţie şi corupţie.

Reporter: Birocraţia ucide?

Alina Ion: Birocraţia ucide, am spus-o dintotdeauna, şi corupţia din sănătate ucide.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri