Sari la conținut
News Alert

Fac Unirea pe cont propriu. Basarabia, între sărăcie, Rusia și Europa

Ziua naţională a României - 1 decembrie - celebrează Marea Unire din 1918. Mult timp, sărbătoarea oficială a insistat asupra Unirii cu Transilvania. Dar la 1 Decembrie 1918 îşi proclamaseră Unirea cu România atât gubernia ţaristă, Basarabia, cât şi provincia habsburgică, Bucovina, ambele bucăţi rupte din Moldova istorică. În perioada interbelică, românii sărbătoreau la 1 Decembrie marea victorie din Primul Război Mondial, victorie care a dus la Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu Regatul României.

Prima provincie istorică revenită la statul român în urmă cu un secol a fost Basarabia, la 27 martie 1918. Urmăriţi în aceste zile la Digi24 povestea acestor 100 de ani.

Citiți și:  100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Manifestație de amploare la Chișinău

Începând cu 24 ianuarie anul acesta, în Republica Moldova, în jur de 150 de localităţi au adoptat declaraţii de unire cu România. Deşi semnatarii sunt consilieri locali şi primari, iar documentele au aparenţa unor acte oficiale cu ştampilele şi antetul primăriilor, declaraţiile de unire nu au valoare juridică. Sunt gesturi simbolice menite să atragă atenţia asupra dorinţei de reîntregire a României. Dar numai aprox. 30% din populaţia Republicii Moldova se declară unionistă. Mulţi cetăţeni - ruşi, ucrainieni sau găgăuzi, dar şi vorbitori de limba română - vor ca statul vecin să îşi menţină independenţa. În plus, preşedintele Igor Dodon a anunţat o posibilă modificare a legilor astfel încât cei care ameninţă statalitatea Republicii Moldova să fie cercetaţi penal.
Localitățile majoritar românești de peste Prut cer unirea cu România.

„A fost o declaraţie care ne-a surprins, demult ar fi trebuit. Noi suntem un popor român şi acest lucru va duce atât Republica Moldova, cât şi România spre un mare succes”, spune o elevă de la Liceul „Aurel David” din comuna Bardar.

„Da, sunt de aceeaşi părere, facem parte din acelaşi popor, care ar fi trebuit să nu fie despărţit niciodată, adică Basarabia de România şi cred că o să fie într-un ceas bun”, spune o altă elevă. Mărturisește că istoria este materia ei preferată. „Am memorie foarte bună şi pentru că pe viitor, dacă vor veni întrebări şi dacă o să apară neclarităţi, eu voi şti adevărul şi voi fi informată”, spune ea.

În comuna Bardar, raionul Ialoveni, aproape toţi locuitorii sunt unionişti. Părinţi, profesori, lucrători în agricultură sau navetişti. Nu e de mirare că elevele liceului „Aurel David” exprimă aceleaşi idei. Declaraţia de Unire cu România a fost semnată de 12 din cei 15 consilieri locali. Dar şi cei trei absenţi iniţial au semnat mai târziu.
Comuna Bardar este înfrăţită cu cinci localităţi din România. Primarul Petru Plugaru spune că deşi Declaraţia de Unire exprimă dorinţa bărdărenilor prin reprezentanţii lor din Consiliul Local, mulţi săteni au venit la Primărie să semneze personal Proclamaţia.

România răspunde cu prudență

- Aţi primit un răspuns?
- Ştiţi ce am primit, am primit un răspuns din partea Ministerului Românilor de Pretudindeni. Sunt disponibili pentru a conlucra împreună pentru a atrage investiţii. Avem diverse invitaţii - viceprimarul la Iaşi, eu mă duc la Buzău, am fost invitat ca oaspete la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, spune Petre Plugaru, primarul comunei Bardar.

Sancțiuni pentru unioniști
O replică aspră a venit din partea autorităţilor Republicii Moldova. Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate din 7 martie a luat în discuţie declaraţiile de Unire. Organismul - condus de preşedintele socialist al Republicii Moldova - a propus introducerea răspunderii penale pentru cei care se fac vinovaţi de „acţiunuile de lichidare a statalităţii Republicii Moldova”. Un reprezentant al Consiliului Suprem de Securitate a ajuns şi la Primăria din Bardar:

„Noi nu am aşteptat un răspuns oficial de la Chişinău. Unicul lucru am fost vizitaţi de un reprezentant al Consiliului Suprem de Securitate al statului care au vrut să afle, ca şi jurnaliştii, au vrut să afle din prima sursă despre veridicitatea acestui act, dacă el există, şi care au fost cauzele. Am purtat nişte discuţii explicative, Consiliul Suprem ţine de preşedintele Dodon, care alte păreri, dar a fost o discuţie amicală, în care nici unul nu a încercat să îl convingă pe celălalt de părerile lui. Discuţiile şi ameninţările au venit la noi doar prin presă. Nişte discuţii şi nişte ameninţări oficiale noi nu am avut. (Reporter: Ce reproş a avut?) Unicul reproş - fiind de o părere diferită de a noastră - a fost că aceste declaraţii ar putea duce la divizarea societăţii şi la un conflict între cetăţeni ai Rep. Moldova şi la tulburări între regiunile Republicii Moldova. Centrul este pentru Unire, dar nordul şi sudul stau în opoziţia acestei idei”, a explicat Mihail Tonu, viceprimarul comunei Bardar.

Inițiatorul declarațiilor de unire
Presiunile sunt totuşi prezente. Anatolie Dimitrie este, în bună măsură, iniţiatorul Declaraţiilor de Unire. Preşedinte al Consiliului Raional Ialoveni, el a semnat în inauarie 2018 o decizie prin care toate evenimentele culturale din raion, finanţate din bani publici, vor fi dedicate Centenarului. Gestul a încurajat primăriile din raionul Ialoveni să proclame simbolic Unirea cu România.
De la 1 martie, Anatolie Dimitriu a renunţat la funcţie, în urma criticilor că foloseşte autoritatea acestei poziţii oficiale pentru a promova reîntregirea României.

„Depinde cât de pregătit ești psihologic. Eu nu cred că nu e presiune asupra unui primar sau un ales local care se uită când președintele țării spune că va intenta dosare penale pentru toți cei care semnează. Când președintele unei ţări declară acest lucru, mulți intră în panică, se tem, zic mai am doi ani până la pensie sau nu-mi trebuie mie. Eu sunt altfel, am mai fost și parlamentar, am fost și în comisii foarte dificile, am o altă practică viziune, mie personal nu mi-e frică, dar aceste presiuni de la Președinție, mulți se gândesc că vin alegeri, nu e exclus să se schimbe votul, poate cu un mandat mai mult să aibă socialiştii şi atunci, Doamne ferește, ce se va întâmpla. Și oamenii îi frâmântă unele gânduri de frică”, spune Anatolie Dimitriu, fost președinte al raionului Ialoveni.

Antiunioniștii: Există risc de război civil

Elena Pahomova este una din vocile sonore în apărarea ideii că Republica Moldova trebuie să rămână un stat de sine-stătător. Fost jurnalist de televiziune, s-a perfecţionat profesional în redacţia unei televiziuni româneşti private de la Chişinău, apoi a fost redactor-şef al televiziunii de stat din regiunea separatistă Transnistria. Acum Elena Pahomova este preşedintele Comisiei Mass-Media şi Relaţii cu Publicul care funcţionează pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova. Spune că legile şi Constituţia Republicii Moldova trebuie respectate şi că cei care le încalcă e normal să fie sancţionaţi. Chiar dacă sunt simbolice, spune ea, declaraţiile de unire au urmări.


„Există o Lege, există o Constituţie, există o ţară, de ce unii se separă de aceste reguli şi oamenii încep să încalce legea? De ce oamenii care vor ca ţara să dispară să nu fie sancţionaţi?! Dacă s-ar întâmpla aşa ceva în România, nu ar fi la fel. Ce ar spune românii?” se întreabă Elena Pahomova.

„Dacă eu vin în România şi spun că eu că o să semnez aşa, doar o declaraţie că Transilvania revine Ungariei, care vor fi acţiunile contra mea? Sau dacă eu voi declara că noi suntem adevăraţii urmaşi ai Moldovei medievale şi că vreau să revenim la graniţele Vechii Moldove, ce se va întâmpla? Dacă rog Romania să intoarca o parte din teritorii, Ucraina sa ne intoarca altă parte din teritoriu, care vor fi acţiunile? Aici este vorba despre subminarea statalităţii. Dar cel mai mare pericol este ca avem acum doar 20%, dar cifra poate crește. Cu puţin timp în urmă unioniştii erau doar 7-9%.
Noi acum învăţăm istoria altui stat (a României – n.r.), dar asta vom schimba noi încet. Riscul maxim este că începe naționalismul, ura în viata de zi cu zi, în familii. Ziariștii ruşi sunt încolțiți, populaţia rusă marginalizată. Nouă ni se spune în ce limbă să vorbim. Nouă ni se zice că noi nu trebuie să vorbim în limba noastră, nouă ni se zice că noi nu putem învăţa în limba noastră. Limba rusă a ajuns limbă de comunicare internațională la noi în ţară. Asta duce la război civil”, spune Pohamova.

Trimiterile extrem dure la posibilitatea unui război civil sau la soarta unor membri ai Statului Ţării din 1918, din care 12 au fost condamnaţi la moarte de autorităţile sovietice,sunt un indicator exact al atmosferei politice încinse de la Chişinău. Totuşi, adversarii Unirii din rândul oamenilor obişnuiţi sunt rareori virulenţi.

Rușii basarabeni, între sărăcie, Rusia și Europa

Maria Nicolaeva, fost maistru într-o fabrică de confecţii, vinde lucruri din casă într-un talcioc improvizat în parcul central din Bălţi. Politic, localitatea este considerată un oraş roşu, dominat de populaţia rusofonă. Maria, rusoaică la rândul ei, spune că a fost cu ani în urmă la Iaşi, i-a plăcut acolo şi că nu are nimic împotriva României.

„Eu cred că și aici, și acolo oamenii vor să fie bine cu noi cu „moldovenii”. Avem o limba aproape, aproape identica. Limba este la fel. Și la romani, și la moldoveni. Soțul meu cu care am stat 32 ani, el era moldovean. Şi nimic, nici o problemă. Am trăit o viață normală. Chiar aș zice excelentă viață am trăit impreună”, povestește femeia.

- Cu alte cuvinte, ce am înțeles eu este că dacă dumneavoastră ați fi sigură că viața se schimbă în mai bine ați vota Unirea? Sau măcar nu v-ați împotrivi?
- Da, desigur. Eu şi zic ce cred că moldovenii și românii sunt cam la fel. Aceiaşi oameni - la fel. Nu îi poți compara cu Rusia. Dar moldovenii și românii ar trebui se găseasca limba comună și să vieţuiască în pace, este de părere Maria.

Fost inginer la o mare fabrică de carne, Basarabia Nord, colega Mariei declară categoric că nu îi plac nici românii şi nici perspectiva Unirii cu România.

„Ce unire vrea cei de la Chişinău pe data de 24 acolo? Noi stăm bine aici, în Moldova noastră. Şi nu vrem unire cu nimeni. Dar am vrea să ne rugăm la tâlharii aceia de acolo să ne mai ridice pensia puţin. 6 procente, dar preţurile cum sunt?! Ieşim în stradă şi strigăm şi Plahotniuc ce spune? Duceţi-vă şi ascultaţi ce spune lumea! Lumea strigă că moare de foame! Şi ei strigă în piaţă că vor Unire! Ce Unire?! Cu cine Unire! Bandiţii afară şi aleşi oameni din popor şi atât!”, spune indignată femeia.

Traume istorice nevindecate: frica și furia. Argumente sentimentale

După o discuţie mai îndelungată, dincolo de dezamăgire, neputinţă şi indignare, apare o cauză mai profundă a furiei: frica. Unionişti sau rusofoni, basarabenii împărtăşesc amintiri colective teribile. Frica indusă de marile deportări şi marea foamete din anii 1940, supravegherea din epoca sovietică, apoi războiul traumatizant care dus la separarea Transnistriei în 1991-1992, au lăsat urme adânci. Iar interminabila tranziţie, marcată de dispute politice sterile, corupţie şi de sărăcie lucie, nu a lăsat niciodată timp pentru vindecarea acestor răni:

„Nu, noi nu vrem cu România nici într-un caz. Dumneavoastră nu ştiţi ce o să fie aici. O să fie un război şi o vărsare de sânge dacă vine vorba de Unirea cu România. Nici într-un caz, nici într-un caz. Tatăl meu, născut în 1914, mi-a povestit cum a fost cu românii. Cum îi bătea cu bâtca, toţi copiii la şcoală erau bătuţi, am văzut şi cea făcut Ceauşescu acolo în ţară. E drept că am auzit că acum situaţia e mai bună acolo, dar noi stăm aici aşa”, spune localnica din Bălți.

Spectrul violenţei pare alimentat chiar din cercurile puterii. Aceeaşi şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate care a discutat declaraţiile de Unire a avut pe ordinea de zi şi anunţul ministrului apărării, Eugen Sturza, privind achiziţia de arme letale. Într-o ţară în care cuvântul „propagandă” este folosit frecvent, o astfel de asociere este puţin probabil să fie întâmplătoare.

Antioniștii. Argumente practice


Argumentele ruşilor obişnuiţi sunt însă practice, din viaţa de zi cu zi, nu belicoase. Gabriela, tânără mamă, spune că preferă Rusia pentru că cere mai puţine hârtii decât România ca să poţi să lucrezi acolo. Spune se bucură de o viaţă bună alături de soţul ei şi de copii. Admite că mulţi din oamenii din jur o duc mult mai greu, dar e optimistă şi complet apolitică.

Stăm de vorbă cu Gabriela, o tânără cu studii superioare din oraşul Bălţi:
- Ce credeti despre unire și semnări de declarații?
- Nimic nu cred. Îmi este indiferent. Oamenii singuri își fac viaţa, fiecare cu viaţa lui. Nu contează cine este preşedinte şi alte prostii.
- Dacă ne imaginăm că se va produce Unirea cu România? Ce credeți despre asta?
- Eu nu vreau asta. Nu.
- De ce?
- Am trăit 12 ani in Rusia. Prefer să fiu cu Rusia decât cu România.

Mulţi basarabeni par să nu se simtă confortabil în faţa unei camere de filmat cu siglă românească. Întrebările i-au convins totuşi că ideea este tocmai aceea de a le afla părerea, fără nici un fel de părtinire.

- Sunt moldovean. Eu în Moldova m-am născut, aici voi muri, explică un vânzător din Bălți. Nu merg nici în Rusia, nici în Europa. Nicăieri. Eu vreau ca să fie bine aici.
- Și atunci de ce nu este bine?
- Dar cu ce, în Romania o să-mi fie mai bine?
- Când ai fost acolo ultima dată?
- În 1994, am fost acolo și nu mi-a plăcut.
- Dar acum totuși suntem în 2018...
- De ce, aici nu se poate face sa fie bine?!

Vasili, elev în orașul Bălți, plănuieşte să îşi termine liceul şi să se înscrie la facultate. Nu e interesat de politică. Dar a aflat despre declaraţiile de Unire.

- Ai auzit, apropo, despre semnări de declarații de Unire?
- Da am auzit.
- Și ce crezi despre asta? Dacă ne unim cu România? Va fi mai bine sau mai rău?
- Cu România. Nici nu știu. Poate influența țara noastra cât în bine, cât și în rau. În unele sfere.
- Dacă ne unim cu România, statul Republica Moldova dispare.  Devenim un stat nou în granițele României Marei. Cum ți se pare o așa perspectivă?
- Pentru noi e bine. Vom avea posibilități de călătorie mai bune. Vom avea posibilitate să ne facem studiile în alte țări. Oricum foarte mulți din tineri pleacă la studii în România și acolo rămân. Pleacă şi nu se întorc. Fac Unirea pe cont propriu.

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale