Gările Regale, bijuterii arhitectonice

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

După ce a parcurs mare parte din ţară călare, Regele Carol I a ales Curtea de Argeș ca loc în care să-şi doarmă somnul de veci. I-a cerut marelui inginer Elie Radu să proiecteze şi să execute o cale ferată care să lege Piteştiul de oraşul de munte, pentru ca accesul să fie mai uşor. În 1899, Carol I a venit de la Bucureşti cu trenul la Curtea de Argeş.

Ștefan Dumitrache, manager Muzeu Curtea de Argeş: „A fost de la început o gară regală, construită nu numai pentru a deservi populţia din Curtea de Argeş dar şi familia regală a Romăniei, pentru că era cap terminus al unui drum care venea de la Bucureşti. Arhitectura o face specială. Este deosebită, făcută special pentru Maiestatea sa Regele Carol.”

Sala mare a gării din Curtea de Argeş era atât de frumoasă încât boierii vremii o foloseau ca sală de bal. Dar şi ca ultim popas al regilor în drumul lor spre mormintele de la Mânăstire.

Eugen Barbu, reporter Digi24: „În anul 1899 Carol I inaugura Gara din Curtea de Argeş. O bijuterie arhitectonică a vremii. A fost ideea regelui de a lega oraşul de Piteşti cu o cale ferată. După mai bine de un secol, cădirea e aproape pustie si ruinată. Doar două trenuri pe zi mai opresc aici.”

Inginerul Elie Radu a dorit ca acest traseu regal să aibă gări pe măsură. Aşa că a proiectat clădiri unicat, care să poarte însemnele regalităţii. Nimic nu s-a schimbat însă nici la celelalte gări de pe traseu, la Bascov, Merişani sau Băiculeşti. Clădirile care se disting prin eleganţa arhitecturii, nefireşti parcă pentru nişte sate din dealurile Argeşului, se degradează de la o zi la alta.

Ștefan Dumitrache, manager Muzeu Curtea de Argeş: „A fost făcută o salbă de gări deosebite.”

La Curtea de Argeş, cu trenul regal au fost aduse toate sicriele Regilor şi Reginelor României. Ultima oară, familia regală a păşit în gara din Curtea de Argeş în 1938, cînd Carol al II-lea şi viitorul rege Mihai au însoţit-o pe ultimul drum pe regina Maria. Convoiul funerar al reginei Ana nu va mai veni cu trenul, aşa cum spune tradiţia, ci cu automobilul.