Drumul banilor 2015 (5). Planurile Ministerului Sănătății privind relaţia medici-firme farma

Andreea Nicolae Laurentiu Mihu Data actualizării: Data publicării:
vlad voiculescu fb 1

Foto: Vlad Voiculescu - ministrul Sănătăţii.

Sursa foto: INQUAM / Octav Ganea

Atât pe parcursul documentării pentru prima campanie Afacerea Medicamentul. Drumul Banilor, cât și acum, mulți medici au invocat, ca justificare pentru colaborările avute cu firmele farmaceutice, faptul că Legea Sănătății este interpretabilă. Unii au spus că nici măcar nu li s-ar aplica articolul referitor la incompatibilitatea dintre exercitarea profesiei de medic și calitatea de angajat sau colaborator al companiilor farma deoarece nu sunt nici angajați, nici colaboratori. Aceiași doctori nu au putut oferi, însă, o definiție interacțiunii dintre ei și firmele de medicamente.

Cât despre activitățile pentru care companiile farma le-au plătit bani, majoritatea medicilor s-au grăbit să vorbească despre sponsorizările pentru participarea la congrese naționale și internaționale, ignorând total celelalte tipuri de servicii prestate, de genul prezentări la mall, caravane naționale, promovarea unor medicamente în fața subordonaților din secție ori farmaciștilor.

În aceste condiții, digi24.ro a solicitat un punct de vedere Ministerului Sănătății, instituție care poate iniția un demers de clarificare a legislației.

Laitmotivul sponsorizărilor

Prima întrebare adresată Ministerului Sănătății a plecat de la prevederea din Legea Sănătății care spune că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”. „În condițiile în care această interdicție este în vigoare din anul 2006, în ce măsură continuarea colaborării medici-firme de medicamente a respectat prevederile legale?”, a fost întrebarea formulată de digi24.ro către MS.

Răspunsul ministerului condus de Vlad Voiculescu: „Articolul invocat de dumneavoastră, art. 389, alin. 1 (...) se referă la personalul medical care practicând profesia medicală este simultan și angajat sau colaborator al firmelor care produc sau distribuie medicamente sau echipamente medicale”. Perfect lămuritor, nu?

În continuare, fără ca digi24.ro să fi vorbit despre sponsorizări (care, oricum, reprezintă doar o parte din activitățile finanțate de companiile farma) MS preia din discursul medicilor și transmite: „Acest obiectiv al articolului nu interzice posibilitatea sponsorizării pentru personalul medical, deoarece ar intra în contradicție cu prevederile Legii nr. 32/1994 (Legea sponsorizării, cu jumătate din articole abrogate între timp de diferite acte normative – n.r.)”.

Cu alte cuvinte, fără a explica la ce se referă noțiunea de „colaborator” din Legea Sănătății, MS spune că nu poate fi vorba de incompatibilitate în cazul sponsorizărilor. Or, în cazul acesta, de ce nu este precizat în Legea Sănătății că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare, cu excepția situațiilor în care activitatea este desfășurată potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994”?

Și, mai ales, ce se întâmplă cu celelalte activități prestate de medici și remunerate de companiile farma care nu presupun sponsorizare pentru participarea la congrese naționale sau internaționale?

Interdicția pentru medicii UPU - „formă legislativă fără fond”

O altă întrebare adresată Ministerului Sănătății de jurnaliștii digi24.ro a vizat interdicția pe care Legea Sănătății o stabilește, la alin. 5 art. 108, pentru cadrele medicale de la UPU: „Medicii şi asistenţii-şefi ai unităţilor de primire a urgenţelor nu pot fi sponsorizaţi şi/sau finanţaţi, direct sau indirect, pentru participare la conferinţe, congrese şi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora şi nici de către firmele de aparatură medicală”.

De data aceasta, MS consideră că legea „conține destule disfuncționalități”.

Dar, atenție, nu din perspectiva absenței unui mecanism de sancționare a celor care încalcă prevederile legale în vigoare de zece ani, ci din perspectiva... aceleiași Legi a sponsorizării adoptată acum 22 de ani: „Prima parte a enunțului art. 108, alin. 5, vine în contradicție cu prevederile Legii nr. 32/1994. Teoretic, ar trebui să existe un mecanism de supraveghere și o metodologie de aprobare, dar practic nu sunt vizibile, forma legislativă fiind o formă fără fond”.

Din perspectivă legislativă, Compartimentul de Integritate are în pregătire capitolul XX la Legea nr. 95/2006 – "Transparență, Etică și Integritate în sistemul de sănătate" care urmărește să confere sens acestor noțiuni în sistem și să rezolve disfuncționalitățile existente acum în prevederile legale. Această propunere legislativă va apărea ca o măsură de implementat în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020”, se mai arată în răspunsul transmis digi24.ro de Ministerul Sănătății.

Instituția ne spune, totuși, că demersul digi24.ro este „de apreciat” deoarece „poate indica nerespectări ale art. 10, alin. 1 din Legea nr. 32/1994 și poate identifica principalii "jucători" implicați de o parte și de alta a "fileului" (beneficiari - reprezentanți de marcă ai lumii medicale și sponsori – firme)”.

Cât despre modul în care Agenția Națională a Medicamentului a înțeles, și data trecută și acum, să se achite de obligațiile sale, MS admite că „publicarea listelor de sponsorizări pentru anul 2014 în format pdf a reprezintat o opțiune greșită, deoarece informația conținută este foarte greu de urmărit”. Forma aleasă pentru publicarea datelor pe 2015 este considerată de Ministerul Sănătății „un progres de apreciat”, în condițiile în care lucrurile nu sunt integral roz, după cum a arătat digi24.ro în materialul Cât de ușor pot afla românii câți bani au luat medicii de la firmele farma.

Pașii următori ar putea fi cei ai publicării întregii baze de date în format deschis pe platforma Guvernului României și analiza datelor în vederea identificării situațiilor care exced cadrului legal”, încheie MS.

Contradicții la nivel guvernamental

De remarcat că explicațiile și poziția comunicate de Direcția relații cu presa, afaceri europene și relații internaționale (DRPAERI) din Ministerul Sănătății vin în contradicție cu alte poziții oficiale.

Valetin Mircea, șeful Corpului de Control, a declarat, într-un interviu acordat Digi24 după declanșarea acțiunii de control la Agenția Națională a Medicamentului, că este „cel puțin conflict de interese” în problema sponsorizării medicilor de către firmele farmaceutice. „Adică, nu poți fi obiectiv ca medic, să prescrii cel mai bun medicament, în momentul în care o companie farmaceutică ți-a finanțat deplasarea la un congres, poate un studiu util în ansamblu, dar de ce tocmai acea companie farmaceutică?”, a declarat Valentin Mircea.

Acesta a mai spus că, în opinia sa, sponsorizările ar trebui interzise și găsite mecanisme alternative. Un astfel de mecanism ar putea presupune ca firmele care doresc să ajute medicii și cercetarea să contribuie la un fond din care să fie apoi plătiți cei care vor să meargă la congrese.

O poziție diferită de cea a DRPAERI din Ministerul Sănătății pare să aibă și secretarul de stat în MS Silvia Corina Pop. „Este, într-adevăr, o incompatibilitate şi evident că lucrul acesta trebuie, în avantajul doctorilor, modificat. Ori li se permite, ori li se interzice şi li se interzice definitiv şi atunci va trebui, într-un fel, să găsim altă sursă de finanţare ca să putem accesa un minim de congrese”, a declarat Silvia Corina Pop pentru digi24.ro

Secretarul de stat, care este și medic beneficiar în 2015 al unor plăți din partea companiilor farma, mai spune că, pe cont propriu, din salariu, medicii nu ar putea „să-şi permită să acceseze aceste congrese”. „Ca dovadă că eu anul acesta, 2016, când lucrez la minister şi când nu voi avea, evident, nicio sponsorizare, nu am putut să merg la niciun congres decât la cele plătite de mine. Or eu nu îmi permit. (...) Faptul că o firmă de medicamente îţi plăteşte o călătorie nu presupune că eu promovez medicamentele acelea. Nu e un contract între mine şi ei pentru a promova acele medicamente. Ei, din bogăţia lor, sunt, în ghilimele, atât de generoşi încât îţi plătesc. Ei, care au avioane private şi ştiţi bine cât sunt de bogate firmele de medicamente şi cum sunt plătiţi directorii lor mai trimit către doctori”, a declarat Silvia Corina Pop.

Colegiul Medicilor București propune diferențierea medicilor

„Constatând apariția unor poziții publice care incriminează nejustificat întreaga comunitate medicală”, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a adoptat, în ședința din 20 iulie, „o propunere de reglementare a sponsorizării medicilor de către companiile farmaceutice”.

În esență, este vorba despre diferențierea medicilor în „medici care aduc progres în medicina din România” (prin lucrări științifice publicate si prezentate la congrese internaționale, participarea la „paneluri” sau membri în „advisory boards” , „steering committees”, prezența în conducerea unor societăți profesionale medicale internaționale, cei cu participare activă la cursuri/mastere/doctorate în afara țării, etc.) și „medici care necesită doar programe de educație medicală continuă”.

Pentru prima categorie de medici propunem ca sponsorizările să fie posibile pentru participarea la astfel de întruniri ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, pentru un număr de zile necesar desfăşurarii activităţilor la care participă, printr-o convenţie cu instituţia angajatoare care să prevadă un număr maxim de 30 de zile lucrătoare anual, pentru care continuă să îşi primească drepturile salariale aferente funcţiei de bază”, se arată în propunerea CMMB.

Cât despre medicii din a doua categorie, Colegiul condus de prof. univ. dr. Cătălina Poiană propune: „Să aibă dreptul la două sponsorizări anual pentru a participa la manifestări științifice în afara țării (externe), cu mențiunea că nu pot fi sponsorizați de aceeași companie într-un an. În plus, propunem să mai aibă dreptul de a fi sponsorizați pentru o manifestare științifică în țară (internă), însă nu de către companiile care au realizat sponsorizările externe, acolo unde este cazul. Un medic care nu beneficiază de sponsorizare externă poate beneficia de trei sponsorizări pentru manifestări științifice interne în anul respectiv, de asemenea realizate de către companii diferite”.

Extrem de interesant este și argumentul pentru care CMMB consideră că „relația dintre medici și companiile farmaceutice este firească”: „Prezentările făcute de către reprezentanții firmelor care pot fi, evident, interesați în a le promova, trebuie în mod obligatoriu completate de experții profesioniști din domeniul sănătății pentru a asigura o cunoaștere adecvată pentru practica clinică în vederea utilizării echilibrate”. Dar, cât de obiectivi mai pot fi „experții profesioniști” invocați dacă sunt, la rândul lor, pe statul de plată al companiilor farma?

Colegiul Medicilor din Municipiul București este condus de medicul endocrinolog Cătălina Poiană. Potrivit datelor de la ANMDM, în anul 2015 aceasta a avut colaborări cu şapte companii farmaceutice, beneficiul financiar obţinut ridicându-se la aproape 66.000 lei. Pe lângă sponsorizări pentru participare la congrese, medicul a fost remunerat pentru „conferenţiere” sau „speaker la eveniment Amgen”.

Din componența Consiliului Municipal al CMMB fac parte şi profesorii Adrian Streinu-Cercel, Mircea Cinteză și Irinel Popescu.

*Episoadele anterioare ale campaniei Afacerea Medicamentul. Drumul banilor 2015:

Firmele farma au dat medicilor și spitalelor cu 24 de milioane de lei mai mult decât în 2014

Cât de ușor pot afla românii câți bani au luat medicii de la firmele farma

Topul sumelor virate de firmele farma: Medicii, detronaţi de un farmacist

Cum promovează doctorii medicamentele - în spital, la mall și în caravană națională

Află de la ce companii farma ia bani doctorul tău

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri